Jurnal de carantină-Ziua 40…sau 41…

Avem așa…trei pacienți diagnosticați Covid 19 care trebuiau mutați de la Brașov la Ploiesti cu un elicopter…deci avem și un elicopter. Cum rezolvi problema? Varianta simplă: urci pacienții în elicopter, decolezi vertical cu elicopteru’ că d-asta s-a inventat, pentru tipu’ ăsta de decolare/aterizare, n-are nevoie de pistă lungă betonată, ajungi la Ploiești și predai la ambulanțe pacienții, caz rezolvat și închis. Varianta lungă și câștigătoare, made in autoritățile noastre: urci pacienții în elicopter, decolezi, mergi la București-Băneasa, predai pacienții la salvare, salvarea pedalează 60 de km înapoi, noroc că-i liber DN1, ajunge și predă pacienții la secția ATI…numa’ doi pentru că unu’ a decedat. Da’ sunați-mă măi fraților că nu mă deranjați, sunt acasă și frec duda, nu fac nimic special, sunați-mă și vă spuneam eu că aveți aeroport la Strejnic, la 10 minute de drum cu salvare cu beculețe aprinse și sirenă de Spitalul Județean Ploiești. Nu e el foarte mare, adică un Hercules n-are loc la aterizare, da’ pentru elicoptere nu-i problemă. Vă ziceam eu că la 5 minute de Județean e parcarea de la Carff…să-i zicem ca de obicei Franța. Io-te pozele de mai jos…au avut loc un elicopter AH-64 Apache și nu mai știu căte blindate cu tot cu batalionu’ servant.10931013 1038189456208739 1299760693496606851 o 11136170 1038189452875406 2704559019675842734 o

Exact la intrarea în Ploiesti de lângă Spitalul Județean, la 50-100 de metrii de capătul liniei de tramvai, e zonă fără cabluri și alte sârme, stânga cămp, dreapta câmp și șosea de patru benzi de aterizezi și cu un submarin dacă te chinui puțin și fumezi ce trebuie. Nici nu mai apelai la salvări că dacă-i duceai pe tărgi cu roți ajungeai în 5 minute pe jos. Puneai localii să oprească traficul preț de 15 minute sau cât trebuia, oricum traficul e scăzut bine, și rezolvai problema. Avem stadioane în oraș, stadion la Blejoi în proximitatea spitalului da’ nu, ce contează, trebuie să ajungă la București că am pachet pentru ăla micu’ care e anu’ doi la Politehnică și să nu se strice sarmalele. Probabil mai transporta ceva important cu destinația București sau pur și simplu acolo avea stație elicopterul, ce să mai oprească și-n Halta Ploiesti.

Până acu’ la noi în Republică a fost liniște…suspect de liniște. Opinia publică locală e oripilată de vestea trensferării pacienților brașoveni diagnosticați cu Covid 19. Ne-am panicat degeaba. Scârba de virus a venit tiptil înfipt în plămân de ghici? Normal, plămân de etnic rom. Ăsta s-a cinstit cu vecinu’ proaspăt întors din UK, toți locuiesc în niște case de lângă Liceul Caragiale, cunosc cu precizie locația că acolo mi-am luat diploma de grădiniță, și nu-s decât 27-30 de persoane în aceeași bătătură. Ești tentat să zici „păi da, țiganii…aștia ne omoară”, parțial adevărat. E vinovat că la faza cu igiena…e așa…la limita de jos a graficului și pentru faptu’ că l-a gâdilat hemoroidu’ să se pupe cu „englezu’ „. Dar stați să vă zic, omu’ s-a dus la UPU că se simțea rău acu’ câyeva zile, aia i-au dat cu flit și diagnostic de sinuzită, s-a întors că „MO, SĂ MOARĂ… CHIAR MĂ SIMT RAU”, a fost internat patru zile la pneumologie și abia după episodu’ ăsta a ajuns la izolare la Spitalul Movila cu diagnostic de…cine ghicește…exact, Covid 19…stai jos, zece!!! Nenea ăla angajat la salubritate, clar că nu terminase Harvardu’, da’ ăștia de la Județean, cadre medicale-n exercițiul funcțiunii ce scuză mai au,ha?

Concluzia: 30 de persoane la carantină, doi virusați clar și fără dubii, și Dumnezeu cu mila ce-i în Județean. P-aci pe sursele credibile de pe net cică-s pe la 15 cadre medicale suspecte…io zic că-i gogoriță și catastrofa o să fie vizibilă peste cca o săptămână.

Văd prieteni circumspecți prin postări vis-a-vis de relaxarea ordonanțelor militare, cadre didactice care pe bună dreptate întreabă cum să mențină distanța socială în clase de 40 de copii. Răspuns- cu greu, adică …nu se poate. Conceptu-n sine de „distanțare socială+copii” șună a utopie pură pentru că sunt copii.  Nu poți respecta asta indiferent de domeniul în care lucrezi dar nu contăm. Trebuie să mergem la muncă și să ne-nvățăm cu virusache pentru ca nu va dispărea niciodată, se modifică de pe la 1933 de când a fost descoperit de oameni, el sigur are CNP-u’ mult mai greucean și e în continuă schimbare. Salvarea o să fie cu descoperirea unui tratament dedicat și fenomenul va trece la capitolul „boli sezoniere contagioase”. Până atunci…fereală, protecție personală și nu lua cu Covid.

Mâine revin cu vești din ancheta spionilor carantinați.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: