Legende sportive românești reale – 06.07

Legende peste legende, narate, cântate sau recitate, poporul român e doldora de d-astea. Prin definiție, o legendă este o povestire istorică, reală pe la 1600 toamna, împletită cu gogoși SF pentru atracția publicului modern.

Adică dacă conducătorul X cel Mare, cel Viteaz, cel mai cel și poleit cu aur, dacă la nu știu care bătălie a omorât trei turci, în zilele noastre ajunge ceva de genu’ „rănit și făcut muci, cam ca Bruce Willis în Die Hard, Xulescu cel Mare, cu o mână pe paloș și cu alta pe telecomandă pentru că se uita la meci, din două lovituri a făcut terci trei batalioane de turci, patru de tătari și-ntre timp a mai pus ș-un bilet la pariuri”.

Sau aia cu Ștefan cel Mare care era mic și nu se inventase bemveu’ ca să-și cumpere și să compenseze chestii. Ce putea să facă la un metru juma? Pe vremea aia, îți trăgeai nume pompos, sabia și cureaua lată și căsăpeai la dușmani, nu mulți, așeeea… căt de iscat o legendă. Am auzit legendele, ne-au plăcut, da’ să fim sinceri, nu le crede nici dracu’.

Legende sportive – oina

Întreabă orice român relativ citit și cu scufița-ntreagă, care e sportul național, ăla care ne definește. Și o să-ți răspundă că-i oina sau că nu știe. Apoi întreabă-l p-ăla care răspunde, cum se joacă și surpriză, habar n-are. Curios e că dacă-ntrebi de baseball, toată lumea a auzit. Nu toată lumea știe cum se joacă, da-n mod cert e cool că-i de la americani.

Ei bine, sâmbătă mă-ntâlnesc cu un prieten fotograf care tocmai ce participase pe stadionul Ilie Oană, adică la o aruncătură de băț de Rock Cafe unde mă dau huța în bericioaice și cocârț, la Cupa Regelui și Cupa Reginei la oină. Adică nu una, două cupe, cum ar veni. Să mor dacă știam că în România mai e cineva care joacă oină. Ultima dată când am interacționat cu fenomenu’ oină, cre’ că eram în școala generală și aveam o serie de timbre cu sporturi, de pe vremea Republicii Populare Române. (foto sus, jur, chiar am avut timbru’ ăsta)

Legendele le știm, am auzit că dacii liberi alergau pe câmpii și-l învățau pe Babe Ruth cum să dea cu bâta-n baltă, da’ nu mai credea nimeni în ele. Foarte rău și total greșit. Sunt echipe de oină, competiții de profil, și cea mai tare fază, există Federația Română de Oină AICI Foarte bine putea să-i zică Federația de Oină că nu cred să se mai joace și-n altă parte.

Competiții ținute fără prea mulți spectatori, da’ cu lume bună. La noi, în afară de dom’ primar care apropo, nu cred că venea dacă nu veneau invitați de soi, Prințesa Margareta, custodele coroanei și cu nenea consort. Adică, da, se poate și există.

Legende sportive – fotbal american

Fotbalul american este acel fotbal care n-are nici o legătură cu fotbalu’, cam ca Naționala României de Fotbal. Se numește american, pentru că e inventat și jucat în proporție de 80%, în USA. Americanii au luat un rugbyst european, l-au blindat cu cască, armură și apărătoare de bijuteriile coroanei, i-au dat cetățenie americană și l-au făcut jucător de fotbal american.Pentru noi, Super Bowl-u’, e competiția aia miștoacă în care ai ocazia să-i vezi țâța lu’ Janet Jackson.

Ce nu știți voi și nici americanii, e că inclusiv în Românica plai de dor se joacă fotbal american. Avem o mână de echipe care joacă între ele, probabil de zece ori pe an ca să facă de un campionat.

Poftim minciuna cum a ieșit. Am gugălit mai bine și sunt 14 echipe, adică se poate un campionat anual. AICI În 2007 aveam două echipe, una-n București și cealaltă în Constanța. Vă dați seama că își transferau jucători între ei, că se jucau între ei non stop, probabil vara la Constanța la mare, tot plecau în concediu pe litoral, trăgeau ș-un meci, și iarna la București că vedeau și constănțenii defilarea de 1 Decembrie. Aruncați un ochi să vedeți nume și logo-uri americănești, pe echipe românești.

Interesant e că din perioada-n care nu existau decât două echipe, numa’ una are trofee în palmares. Adică au mâncat bătaie constănțenii, constant și ca la fasole.

Legende sportive – fotbal european

Legenda spune că România are campionat de fotbal și națională de fotbal. Când încerc să gugălesc, dau peste toți mogâldanii și toți ciobanii mioritici, în sensul rău al cuvântului. Găsesc Campionat European de Fotbal, găsesc Italia, Germania, mai puțin România. Poate doar niște pagini vechi, referitoare la o generație de aur, da’ nimic notabil în ultimii zece ani.

Probabil că-i doar o legendă.

Alte tâmpenii din capu’ meu AICI