Manualul de civilizație – 24.07

Manualul de civilizație – 24.07

Manualul de civilizație - 24.07

Civilizație e un cuvânt relativ, strâns legat de regiunea de pe glob în care-l vrei băgat în context. Spre exemplu, banalul mers la budă, tras apa și spălat pe mâini, chestie normală și trecută din „civilizație” la „pură normalitate” în Europa, America de Nord etc, în India a făcut obiectul unei campanii de educare a populației, să-i convingă p-ăia că-i mai bine la WC-u’ și că nu-i ok operațiunea cu nume de cod „NR.2 Căchița fără frontiere”, să fie făcută pe marginea drumului.

Cred că d-aia sunt eu reticent vis-a-vis de concediu-n India. Mă rog, una din multe.

Aruncatul unui ambalaj pe stradă e normal pe la noi și chiar necesită un capitol important într-un eventual manual al educației. Dar ai oripilat asistența și ești candidat la titlul de persona non grata în orice comunitate întreagă la scufiță.

Omul se poate educa. Sunt o grămadă de exemple de est europeni, cu wc în fundu curții și certați cu apa și săpunul, care ajunși în țările civilizate, au urmat exemplul comunităților în care au ajuns și s-au adaptat perfect.

Iar este bine cunoscut că dacă-l lași liber și de capu’ lui în comunitățile de baștină, într-o săptămână ascultă Guță și scuipă semințe pe jos.

Toți vrem o țară ca afară, problema se pune dacă suntem în stare să realizăm chestia asta.

Cu riscul că o să-mi dați cu pietre, mi-l asum și încercați să citiți până la final. Dacă-ntrebi prieteni, colegi, oameni în general, cam care-i țara în care vrea să trăiască, sau cam spre care din civilizațiile actuale are afinitate, o să regăsiți în procentaj foarte mare Germania, Japonia sau țările europene nordice.

Și acu’ încep bolovanii. Voi știți cum au ajuns ăștia la grad ridicat de civilizație? Vă spun eu, cu bâta. Nu înjurați că e demonstrat.

Dacă Germania nu-l avea pe Bismarck, cu renumele de Cancelarul de Fier și cu politica realistă, nu era unde e acum și probabil, din păcate, nici nu făcea față la două războaie mondiale. A pus biciu’ pe ei într-o educație forțată cu rezultate clare, bune, dar neortodoxe.

Familia Imperială Japoneză a folosit aceleași metode și a reușit într-un timp scurt, să aducă o țară din Evul Mediu, în industrializare occidentală. Credeți că a fost cu frumosu’? Cu „hai cu tata că se poate”? Nup, vă spun eu. Tot prin bătaie și constrângeri sociale. Și tot așa, găsim exemple de civilizație forțată model „acu’ o sută de ani”, cu reflexie perfectă în prezent.

În teorie, în zilele noastre suntem mai evoluați din toate punctele de vedere. Dar ne scapă o chestie esențială care din punctul meu de vedere nu a suferit mari modificări și are două tăișuri, natura umană. Natura umană și adaptabilitatea ei involuntară în orice situație, poate aduce un individ de la nivel de sânge albastru-n instalație, la atârnător-mâncător de sămânță-n autogara Titu, și invers… asta dacă Titu are autogară.

Vremurile-s altele, am evoluat și nu mai suntem adepții bătăiței la fundu’ gol, deși întâlnești uneori niște specimene de te face să gândești că așa ai juca țonțoroiu pe capu’ lui… Nu vorbim acum de particularități. Important e ca ce-i pe care-i vrei corectați cu paru’ să nu devină majoritari, ca educația să mai aibă șanse de izbândă.

Din păcate România se-ndreaptă spre prăpastie, poate-i chiar acolo în cădere liberă. Gradul de civilizație e la cote alarmante, educația se spetește să facă ceva cu generațiile în curs de trecere prin băncile școlii și societatea promovează can can și prostie. Avem un mic set de-ntrebări simple, la care trebuie să răspundem fiecare dintre noi.

-Vreau o țară ca afară? Nu vă grăbiți, gândiți răspunsul și să nu veniți cu reclamație „m-a amendat un polițist rău că am traversat pe roșu… mă grăbeam”

-Suntem latini, rezistăm la liniște? Suntem capabili să conștientizăm că limita confortului nostru, se termină fix la limita confortului vecinului nostru și niciodată nu se-ntrepătrund?

-Spațiul public este public, că d-aia se numește așa și nu „spațiu’ mă-tii”. Putem să-l respectăm?

-Clar că nu putem cu bătaie, da’ suntem capabili să susținem niște amenzi mari care să o înlocuiască?

-Ești capabil să plătești o amendă și să-ți recunoști greșeala, chiar dacă e involuntară?

Dacă ai răspuns „DA” la toate întrebările, felicitări, mai avem șanse. Putem scrie Manualul de Civilizație. Despre educație AICI.

Manualul de civilizație – 24.07

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: