Limba noastră-i o comoară – 13.09

Limba noastră-i o comoară – 13.09

Limba noastră-i o comoară - 13.09

Limba noastră dragă, dac-o-ntrebi pe profa de Română, e clar o comoară de latinitate carpato-danubiano-pontică, suavă și numa’ lapte cu miere pentru ciocănelu’, scăriță și nicovala urechii interne. Da’ sunt momente când afectează grav urechilor de străin, sau conține cuvinte cu rezonanță anapoda în alte dialecte și limbi, și dăunează grav urechilor de român.

ATENȚIE – CONȚINUT EXPLICIT, io nu vreau, limba română-i divină. Alt exemplu de interpretare AICI.

Mi-am adus aminte de primul descălecat în US. Io cu sor-mea și nevasta, înconjurați de rubedeniile americane, discutam chestii casnico-organizatorice.

-Fac io chestia aia

-Nu, o fac io p-aia, tu fă nu știu ce.

Vă dați seama că după o avalanșă de „fac io, fac io”, eram bănuiți de sindrom Tourette și am oripilat asistența. Până să le explicăm cum stă treaba cu românescu’ „a face” la prezent, ne-am luat niște priviri ciudate. Hai să-ncepem cu pornoșagurile.

Minunata stațiune croată Pula

Am fost și nu cu satelitu’, cu mașina personală. Io-te dovada.

Limba noastră-i o comoară - 13.09

Dacă-i spui unui român „du-te-n lupa mea” e nasol și se lasă cu scântei. Pentru un croat e un fel de du-te la Mamaia Nord, ai un sejur all inclusive cu bunți, bunți prin Fratelli. A fost o adevărată circotecă-n anu’ ăla când mă-ntreba lumea unde plec în concediu. Spuneam așeeeea… prin Croația.

Moneda botswaneză

Limba noastră-i o comoară - 13.09

Monedă perfectă pentru patronul român. Îmi imaginez conversație la interviu de angajare și-ncântarea patronului mioritic atunci când îți comunică remunerația.

-Da, sunteți perfect pentru postul scos la concurs. Aveți întrebări?

-Da, cât e halatu’?

-2500 de pule, impozabile. În funcție de performanțe, îți mai dau 1000 de pule pe lună, tot impozabile că tre’ să trimit câteva și la guvern, tre’ să trăiască și ăia.

Apropo, știați că 1 pula = 0,38 lei? Acum știți.

Dacă te pui pe-njurat un botswanez și arunci cu uple-n toate direcțiile, ăla-i fericit și crede că a câștigat la loto.

Berea băută-n limba germană

Ieși cu un neamț sau austriac la bere și dă noroc cu el. O să vezi că te face prost în față, cu zâmbetu’ pe meclă. Dacă-i zici că copilu’ lu’ mă-sa e prost, mă rog, das kind a lu’ mutteru’ tău e prost, nici atunci nu iese cu scandal că la ei e cu noroc… și ceva mirare că te superi. Hai prost!!!

Scrisul pe zăpada imaculată

Mai comoară ca limba română, e limba rusă. Recunosc cu mâna pe inimă că o urăsc în cel mai pur mod. Traume din copilăria școlăreață. La verbul rusesc a scrie, adică ЗАПИСЫВАТЬ, la noi e foarte asemănător cu a face pipiloi cu boltă, varianta dură de cartier. Dacă te pune rusu’ la scris, teoretic poți s-o faci într-o manieră românească. Adică combini ambele înțelesuri. Personal am reușit să mă semnez perfect, pe zăpada albă, după patru beri. Cred că pot să scriu și Popocatepetl și sternocleidomastoidian, da’ cred că-i nevoie de șapte beri, respectiv opt.

Limba portughezului, adevăr grăiește

Dacă-ți spune portughezu’ că e prea multă, aproape că nu contează-n ce context. Instantaneu suni la 112 sau fugi. Dacă-ți spune o portugheză, te mai gândești puțin, mai ales dacă-i fezabilă. „Muie larga” în portugheză, de fapt, mai simplu, românescu’ „mult”, e muia aia de mai devreme. Acu’ mi-am dat seama, poți să zici „muie PSD” și să te dai portughez. E de bine și aproape reclamă, zici că vrei mult PSD. Ce, ați uitat melodia asta?

Cică de la greci, nici cadouri să nu primești

Într-o dimineață din minunatul concediu petrecut la greci, stăteam pe terasă la cafeluță. Pe stradă a trecut o mașină cu un megafon pe ea, din care se auzea o voce d-aia liniară și fără punctuație, d-aia de la CFR cu „trenul cursă de persoane bla, bla”. Vocea vindea ceva. Inițial am auzit cuvântul coiot. A doua zi, m-am concentrat puțin și am auzit „coios”. Omu’ vindea pește și așa-l chema pe peștele ăla. AICI

Acu’ nu mă-ntrebați cum arăta peștele ăla, presupun că normal… arăta a pește… hidrodinamic și fără protuberanțe.

Și sigur mai sunt d-astea. Peștele japonez Koi, mai e o rasă ungurească de câine care rimează cu cuc și etc.

Limba noastră-i o comoară – 13.09

4 thoughts on “Limba noastră-i o comoară – 13.09”

  1. La scrisul in rusa pe zapada dau eu berile da sa fie si nevasta ca dup’aia ne-o luam amandoi
    In legatura cu lupa … stiam tot ce ai scri mai putin ca nu am trecut prin acea localitate… bu ma mira in 1997 ascultam si melodia portugheza si cum am vazut-o pe ea, lupa in carne ca n’are oase de la 14 ani m’am interesat si eu ca omul…documentat…
    Da’ pe asta nu o stii… vindeam intr-un mic magazin cochet si inevitab intrebam ” doriti punguță?”
    la care raspuns ” Nuu… o iau asa … ”’
    si-mi arata cum : deobicei barbatii in mana iar femeile sub brat…
    Or sti ele ceva…
    Si murmuram mereu cu ochii in pamant… dulcea vb romaneasca…
    Mie mi-a placut… am luat 10 cu felicitari la ex de facultate…dupa 5 ani de absenta eu facand liceu de mate info… de acolo si roker-ismul
    🤘

  2. Ps. Si am inceput sa scri ”prescurtat” din cauza si datorita orelor petrecute in fac ca sa scriu tot pentru ca fiecare carte atarna mai mult de 1 kil
    si desi cumparam…le citeam pe diagonala…
    Pps. Dar scriu frumos si avum imi place caligrafia…
    😁🤘

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: