Mă-ta are cratimă – 16.10
Analfabeții funcționali din facebook sau de pe alte platforme de socializare „ie buni”. Cu ajutorul lor avem șansa reală să scăpăm de o mare problemă gramaticală care ne-a sodomizat copilăria. Cratima-i mică, mică ș-a dracu’. Nici nu gândiți ce probleme face liniuța aia mică, băgăcioasă și aurolacă.
Cratimă – Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. AICI ceva mai complex.
Pe la 1900 toamna când se năștea acasă și femeile erau moșite de baba Făcălina, prin comunitățile mici de la sat, nea’ ăla reprezentant al autorităților la nivel local care de cele mai multe ori avea școala compusă din trei clase făcute online la seral de vai mama lor și în 99% din cazuri era și alcoolic, s-a luat o hotărâre pe parte de-nscris nou născuții-n circulație. Pentru a evita chestii gen Vasilevasile, Gheorgheion și etcFrusina, numele da’ mai ales pronumele, pentru că astea-s mai multe în majoritatea cazurilor, să fie despărțite cu mama ei de cratimă. La nea’ Tătelu spre exemplu, tata meu adică, tataia s-a-mbătat crunt cu nenea care avea ITP-u’ la copii și n-au greșit la nume, da’ l-au declarat după trei zile când s-au trezit ei din băutură și cu un an sau doi înaintea producerii evenimentului. Nea’ Tătelu a ieșit la pensie mai devreme pentru că era mai bătrân în acte și probabil că toată viața s-a dat la gagici mai mari ca el… până a-ntâlnit-o pe Laleaua Neagră și game over.
Anii au trecut, bețivu’ satului a fost înlocuit de tăntița înțepată-n părțile moi și cu școala de activiști de partid la activ, s-a renunțat la cratimă că evoluasem în scripte, caligrafia era-n zaua ei și nu se mai greșea flagrant. Numa’ că atunci s-a produs un fenomen pe care nimeni nu l-a văzut și chiar dacă l-a văzut nu l-a băgat în seamă. Popescu Gigel-Ionel din certificatu’ de naștere a devenit în buletin de identitate Popescu Gigel Ionel. Acu’ o să ziceți „care pana mea-i diferența?”. Ei bine, este, diferența-i acea cratimă. Pentru că-n două acte oficiale care atestă identitatea unei persoane, înscrisu-i diferit, deci două identități… asemănătoare da-s două.
Mai trec niște ani și Comunitatea Europeană impune Românicii să nu mai facă d-astea și să treacă-n cărțile de identitate fix la fel cu copy/paste din certificatul de naștere pentru că așa-i normal. Românica a zis „gata Șefa, se face!”. Nu mă crezi, uită-te-n buletin și să vezi că așa e și conform la ce scrie acolo te cheamă Vasilescu Teodor Liniuță Marius. Sau Cratimă Marius, cum îți sună mai bine. Până aciulea toate bune și frumoase, superficialitatea românească nici nu vede cratima aia care la noi are rol de despărțire a două cuvinte. Problema e că noi nu suntem singuri pe planetă și-n alte culturi cratima unește.
Ajunge Sofronea Gigel Cratimă Vasile în Regatul Unit la alungat de maimuțe. Se ține de treabă și la un moment dat se gândește să-și facă cont bancar, să depună de cetățenie, d-astea normale la scufiță. Regatul Unit când era el mic s-a vrut mare și s-a făcut. La un moment dat avea și India atașată la el. În India cratima unește și nu dezbină ca la noi. Adică pe un Indivar Karan-Jai nu-l strigi „bă Jai, bă!”, îl strigi „bre KaranJai” cu cratimă mută pentru că așa-l cheamă pe el mă-sa-n casă și la masă. Ori autoritățilii britanice n-au de un’ să știe că pe puiu’ de dac Sofronea-l cheamă Gigel și Vasile, și cratima-i mai mult la mișto pusă acolo. Ei sunt super familiarizați cu stilu’ indian pentru că-s mulți, sunt peste tot și aia e.
Un prieten d-al meu, deci e caz real, s-a bușit frontal cu problema asta. A scris la Consulatul României că-i groasă și îi acuza de dublă identitate în acte oficiale și draci pe varză. L-au sunat ăia cu scuzele la purtător și că fac pe dracu’ ghem, dau o circulară ștampilată și semnată că la noi cratima-i la oha, o punem așa că am fost tălâmbi acu’ o sută de ani, că n-are nici o gară cu numele-n sine, e în loc de pauză și e un caracter distinct fără să altereze numele dinaintea ei și nici p-ăla de după. Pare simplu da’ nu e. Dacă ai acte cu cratimă și cont bancar sau nu mai știu ce chestii importante fără cratimă, e posibil să-ntâlnești un funcționar vigilent de mumu bani sau cine știe ce probleme iscate pe temă, pentru că ești doi în unu’ ca detergentu’ prin scripte și acte oficiale.
Da’ acu’ vă-ntreb și io, dacă toți suntem cu Xulescu, cratimă, Bobiță sau Ygreceanu, cratimă, Pepenel, nu se poate spune că suntem rude și cu origini comune? Vă salută văru’ vostru d-al țâșpelea grad de pe tabelu’ cu grade de veri!
Tot chestii de legislație când era legislația dusă cu bidonu’… adică d-acum, AICI.