What’s up Doc?
What’s up Doc? Sunt bine? Bine, hai pa. Ei na, nu-i așa simplu.
Ați auzit voi de vreo misiune NASA pe bază de voluntariat? Acu’ ceva timp găsisem un articol, cum că NASA vrea să trimită calamari în spațiu să nu știu ce. Fosta mea prietenă, actuala nevastă, cred că vrea să scape de mine și m-a propus pentru un concediu moca prin Calea Lactee și pentru asta-i nevoie de analize ca la cosmonauți.
În ultima perioadă m-a plimbat la făcut de analize cât n-am făcut toată viața. Am donat o butelcă de sânge de mai aveam puțin să dau ochii peste cap, am două cearșafuri de analize care culmea, au ieșit bine conform Doc de familie și alți Doc pe specialități.
Acum o săptămână am fost ca capra la raze la plămâni și Doc radiolog de plămâni a zis că poza-i frumoasă. Păcat că-i alb-negru. Ieri am ajuns și la Doc dedicat de plămâni să-mi spună că poza e frumoasă. Hai să vă zic cum a fost.
Am ajuns regulamentar la programare, exact cum scrie la carte. Normal, doctora a-ntârziat un sfert de ceas. Mă scoate din draci chestia asta. N-a întârziat cu un pacient, nu, a întârziat la muncă pentru că atunci începea ea munca. Mă rog, trecem peste, mi-am făcut de lucru cu telefonul. Intru-n cabinet, bună ziua, bună ziua, întind poza, o pune pe bec și-ncepem controlu’.
-Șiiii… când ați avut covid?
-Pe 2 Aprilie eram cu scârba la purtător. Cred că l-am contactat de 1 Aprilie, așa… la mișto. Două săptămâni cu executare-n casă, apoi pe 24 Mai după o tonă de analize, am făcut prima doză de vaccin.
-Aha… mda… nu sunt urme, încărcarea pe plămâni nu se vede, radiografia arată bine. Respirați greu?
-Nu.
-Aha… se aude un hârâit în respirație?
-Așa, ca la Vader? Nu… sau poate da, când dorm, da’ nu cred.
-Aș vrea să vă ascult.
Aoleo… mă scoate la lecție.
-Ok.
Ridic tricoul, îmi admiră formele rubensiene sexoase, mă stetoscopează față, verso și se declară satisfăcută. Nota 10 pentru stetoscopul cald. Absolut de fiecare dată când s-a pus ștampila aia pe mine, era rece-n draci de am făcut pipi cubulețe de gheață două zile.
-Mda, se aude bine. Obosiți repede?
-Doar la serviciu. Cum ajung obosesc instantaneu. Îmi vine să dorm cu capu’ pe tastatură până-mi apar pe frunte Ctrl-Alt-Delete. Glumesc, nu obosesc repede. Merg pe jos, mai puțin acum că plouă, da’ mă mișc. Mai și un munte când apuc… d-astea.
Deja se citea pe fața ei dezamăgirea.
-Tușiți?
-Da, mai tușesc uneori.
Ce puteam să-i spun, că tușesc dimineața după o bețivăneală mai cruntă pe pat de fum de țigare?
-Cum tușiți?
-O tuse normală, tusea mea de când mă știu. Dat fiind că sunt fumător, e normal, tre’ să se curețe și plămânu’ într-un fel, nu?
Atunci s-a înseninat brusc. Nedumerirea cu „ce dracu’ caută ăsta la mine” a dispărut și se vedea deja „păpușă masculină, stai lin că-ți găsesc eu ceva”.
-Fumați!?!?!
-Da.
-Câte țigări pe zi?
-Cam un pachet… p-acolo.
-Pfoa… mult, foarte mult. Trebuie să le răriți sau să vă lăsați.
Gata mă, e Doc fericită, bine că i-am dat răspunsul la temă că nu știu ce se făcea.
-Să vă dau niște medicamente, sunt din plante, nu vă fac rău.
Să mori tu!?!?! Da’ sunt compensate 100% sau cum? Nu-mi vomită contu’ bancar?
-Pentru ce domna doctoră? Ce să fac cu ele? Ce nu v-a plăcut la mine?
-Da… nu-i musai să le luați, sunteți bine.
-Așa zic și io.
Și se pune pe scris la dosar. Nume, CNP, draci, laci și normal, fumător. Data viitoare mă ia la sigur. Nu mai scap ușor. O să am o hârâială, sigur radiografia o să fie mai pe negru decât e în mod normal, plante o să scrie pe mine. Și nu fermentate și nici d-alea minore, sub formă de muguri, pentru țigări care tratează glaucomu’ cu efect secundar halucinogen, cu dragoni, unicorni roz și ștrumfi, nu, doar la flacon sub formă de pilule, necompensate de Casa de Sănătate.
Mai am luna viitoare un Doc cardiolog și gata, vă pupă fratilii vostru și vă trimite vederi selfiuri de pe Marte. Cam în 11 minute am auzit că ajung.
What’s up Doc?