O groapă să săpăm și să evadăm – 20.08
Când eram io mic și sub îndrumare prețioasă a lu’ Ceșcaru’, umbla o glumă vis-a-vis de vigilența Securității. Ca să fugi din Românica era mai simplu să sapi o groapă până pe partea cealaltă a pământului că pe la granițe era al dracu’ de complicat. Oricum marea majoritate a granițelor Românicii erau tot spre țări comuniste și nu se merita. Și se mai zicea că dacă sapi groapa aia ajungeai în China care era tot de porc. Mno bine… atunci s-a născut întrebarea „dacă sap o groapă la tataia-n curte, unde ajung?”.
Acu’ e momentu-n care mă salvați și-mi spuneți că și pe voi v-a bântuit dilema asta și că nu-s chiar de legat. Măcar atunci când erați bolnavi sau când ați mixat din greșeală alcoolu’ cu ceva medicamente expirate… pentru glaucom. Stați că vă lămurește fratilii vostru plin de idei crețe.
În mod normal tre’ să vă știți coordonatele locației în care vă aflați, unde anume sunteți pe acest pământ… fizic vorbind că capu-i în nori… în cazu’ meu. Apoi faci o secțiune transversală imaginară a Terrei și-ți bagi picioarele că-s o grămadă de calcule de care n-ai chef. Atunci te pui puțin pe gugălit în speranța-n care există un tembel mai mare ca mine pe lumea asta care a pus la punct o formulă de calcul. Și ce credeți că găseeeesc?! Exact, un nebun mai mare ca mine care mă „detronează” și mă „retrogradează” direct în rândul oamenilor cu căpăcica funcțională în parametrii acceptați de lege.
Există cineva care a pus la punct un progrămel în care-ți bagi datele locației și-ți calculează cu precizie care este cel mai îndepărtat punct de tine sau dacă sapi o groapă unde ieși pe partea cealaltă a pământului. AICI Deci dacă n-ai ce face într-o zi, pui mâna pe lopată și te apuci de săpat la groapă. Hai că primii 40 de Km. sunt mai grei și mai plictisitori că apoi te obișnuiești. După ce treci de scoarță și ajungi pe la manta, recomand o caserolă de mici, o ceafă, chestii de grătar că am auzit că-i călduț p-acolo. Când ajungi pe la nucleu, e bine să ai costum de diving că are o porțiune fluidă și tre’ să ajungi la aia solidă ca să-i dai în continuare un sens în viață lopeții din dotare. După aproximativ 6357 Km. ai terminat 50% din lucrare. Zic aproximativ pentru că Pământul nu-i perfect sferic și depinde de unde sapi groapa. Adică dacă tac-tu mare-i e lapon și are grădina spre pol, e altă distanță față de un tataie african.
Tragi o țigară, mai bei o apă, halești ceva și te pui iar pe treabă că-i târziu și parcă vrei s-o vezi pe Esca la știri sau măcar știrile din sport. Din sport pe dracu… din fotbal că alte sporturi nu mai există. Nu-i așa, murim dacă nu știm că Șumudică o are tot mică, că a sughițat Ronaldo și au crescut acțiunile firmei producătoare de stop-sughiț și alte rahaturi d-astea de interes galactic. Buuuuun, sapi la groapă în continuare și ușor, ușor ajungi pe partea cealaltă. Ei bine, am o veste bună, una aproape bună și o veste proastă.
De oriunde-n Românica unde-ți alegi groapa ajungi în Pacific. Plus că există riscu’ că dacă după ce te pui pe săpat nu există nimeni să pună cep la groapă, o să faci numa’ rechin prin curtea lu’ ăla bătrânu’. Îi inunzi răsadurile de roșii și asta nu-i bine. Asta a fost vestea proastă. Vestea aproape bună e că ajungi undeva relativ aproape de coasta de est Noii Zeelande și dacă tot ai săpat atâta, ai deja costumu’ de diving la tine că ți-a trebuit la nucleu’ lichid, mai bagi puțin cu bras și stilu’ fluture și tragi o vizită la oamenii ăia că au peisaje faine care au apărut în Lord Of The Rings. Și vestea bună e că și din Ungaria dacă sapi, tot în Pacific ajungi. Glumesc, da?
Io-te cum am io grijă de voi să dormiți bine nebântuiți de-ntrebări existențiale, cu plăcere. Pentru alte-ntrebări truli-lulii, AICI.