Coronavirus ilegală, neconformă
Coronavirus a fost în ilegalitate. De mai bine de o săptămână sunt în carantină…impusă…autocarantină…mama ei că nu știu cum să-i zic, legat de glie în casă. M-am întors în data de 17 din Italia, unde am căutat-o cu lumânarea, adică m-am preumblat prin Veneția, Milano și am luat avionul de la Bergamo. Adică fix în minunatele locații unde-și făcuse Coronavirus mutație pe buletin. Toate bune și frumoase, sănătatea ok, da’ nu se știa sigur datorită perioadei de incubație bla, bla și etc.
Următorul weekend, adică ăla cu 22 februarie, total diletant vis-a-vis de știrile panicoase din vest, am plecat la Sofia la un concertuț pe model „Allahu Akbar” fără chestii inflamabile, da’ posibil cu tulpinuță de Corona pe stilu’ „Hapciu-scapă cine poate”. Adică dacă aveam ceva, să-i dăm și caprei vecinului bulgar că prea nu raportase nici o Corona la hectar.
Pe 23 când mă pregăteam să plec spre Românica au început veștile apocaliptice ș-am zis „gata, tre’ să anunț, să mă autoizolez ș-om mai vedea”. Am ajuns acasă și luni 24 februarie am sunat la Direcția de Sănătate Publică Prahova să mă autodenunț. Am vorbit cu un nene, asistentu’ de gardă, parcă luat ușor pe nepregătite, mă prezint și explicitez situația. Ușor panicat, mi-a spus că mă sună imediat după ce vorbește cu un nenea doctoru’. La câteva minute m-a sunat și pe lângă nume, prenume, adresă și număr de telefon, mi-a comunicat să mă spăl pe mâini, să-mi iau temperatura, să ma joc frumos, da’ să nu părăsesc incinta și că mă monitorizează ei.
M-au monitorizat de mi-au mers fulgii. Dacă aveam Coronavirus asta era cu lacrima-n ochișor, suspina ca o fată mare părăsită de hăndrălau și stătea ca proasta-n geam să fie băgată-n seama sau să o sune cineva. O săptămână am lucrat d-acasă, am rupt Netflixu-n două, m-am urcat pe pereți, m-am uitat la Măruță, ba chiar m-am jucat cu telecomanda și am ajuns pe Antena 1 fără să-mi dau seama. Stați liniștiți, mi-am revenit repede, a fost o greșeală.
În sfârșit, azi 03,02 e ultima zi de carantină și sun la DSP- Prahova. De data asta răspunde o tanti, mă prezint și îi zic că sunt în viață, singura chestie care a rimat cu moartea n-a fost decât plictiseala. Ziceai că m-a auzit prima dată. „Stați așa…cum? Când? Noooi? Am monitorizat tot, am sudat vapoare, Caraimanul e cu trei centimetrii mai la nord” Repet iar toate datele, pe unde am fost, când, telefoane, draci, laci și…”vă sunăm noi… da’ dacă nu sunăm noi în zece minute, sunați dvs la telefon bla, bla”. Începea să-mi crească temperatura de nervi, mă rog, hai s-aștept. Și mă sună…
– Cine v-a spus dvs să intrați în carantină?
– În primă fază conștiința, în faza doi colegul dvs , cel care era de gardă luni pe 24 și de la care am primit sfaturi prețioase
– V-am găsit în registru’ da’ nu trebuia. Comunicatele despre autocarantină au venit după data de 24, dumneavoastră nu vă încadrați.
În momentul ăsta m-am prins că-s super praf băieții și fetițele de gardă. Ce să-i mai spun că tipa din Timișoara internată cu suspiciune de Coronavirus, probabil că a fost în același avion cu mine. Ce să-i mai zic de perioadă de incubație sau bancu’ cu” zgura ” colegului care m-a ținut în casă, e clar că nu mă-ncadram decât dacă anunțam cazul după ce s-au impus măsurile la nivel național, retroactiv nu se aplică. Zici că virusu’ e al dracu’ de corect, se aliniează legislației și unde-i lege nu-i tocmeală. Nu s-au gândit ăștia să dea o lege să-l interzică pe teritoriul României și totul se rezolva.
Interesant e că-n toate discuțiile cu „specialiștii”, toate două, în nici un moment nu am fost întrebat dacă sunt bine, ce temperatură am sau dacă prezint simptome specifice, de alte afecțiuni existente nici nu mai vorbesc. Nici măcar un ” bine ați făcut, în caz de ceva rău limitam pericolul”, nimic, doar un sec „dvs nu trebuia să intrați în carantină că nu se impunea la data respectivă” contrar spuselor primului interlocutor și conștiinței mele.
Acu’ nu-s foarte fan al teoriei conspirației dar tre’ să recunosc faptul că „explozia” italiană de Coronavirus pare foarte suspectă. De la zero cazuri, în 24 de ore te trezești cu doua focare, 150 de cazuri suspecte și trei morți, e puțin cam suspect, zic. Când am aterizat la Bergamo, primul lucru pe care l-am întâlnit după ce am coborât din avion a fost un tip bobinat în folie și alte materiale protectoare, care ne-a luat temperatura la toți.a fost în ilegalitate
Să revenim la ale noastre. Sunt bine, n-am prezentat și nu prezint nici un simptom de răceală-n general, cu atât mai mult tuse, temperaturi etc, etc. Mă-ntreb, dacă prezentam? Cum dracu’ făceam că nu mă-ncadram în normative. Ăștia mă lăsau în casă, mă făceam bine cu ghimbir și habar n-aveam pe ce lume încă trăiesc.