Tinerețometru-dezbatere de vineri seara

oldvsyoung

Vineri seara…jur…am verificat personal. Nici n-aveam nevoie de verificări pentru că mintea și corpul meu trec pe modul de ieșeală fără greșeală și cu o punctualitate de ceas elvețian. De cânt cu menopauza socială am început să dau rateuri d-astea temporale. Nu mai știu data, ora, sunt picat recent de pe altă planetă. Da’ vinerea e altceva, minionii tropăie a chef de pileală, sticla de cocârț mă strigă din frigider, toate astrele se aranjează intr-o invitație la socializare, simt energia și-ncep pregătirile. Dușat, ras, tuns, frezat, „mă lustruisem pe bombeu, pășeam atent să nu ma sparg”, pregătit de plecare…spre bucătărie unde mă aștepta o video-conferință cu fetilii mele, la o pahar de vorbă ca fetilii…tu-i pandelica mă-sii!!! Am început ușor, gradual cu pileala, și cu discuția, până am dat drumu’ la bețivii interiori.

La-nceput a fost dilema, apoi ușor au început să curgă ipotezele și spre final am mai scris un capitol în manualul „Omul- cel mai bun prieten al omului”. Tot auzi de X sau Y că „bă asta-i la a doua tinerețe frate, rupe cluburile-n cinci” și ne-am pus întrebarea cum e cu tinerețurile astea, cănd încep, cât durează și cam ce tâmpenii faci în ele. După contraziceri constructive, ne-am aliniat intr-un consens ș-am debitat tratatu’.

Prima tinerețe – În funcție de anu’ de fabricație pe care-l ai trecut în buletin, prima tinerețe are punct de start diferit. Bunicii începeau pe la 20 de ani, sau treceau direct la a doua tinerețe pentru că-i mânca undeva să se căsătorească de tineri, trânteau doi, trei…cinci, mulți copii și se cam alegea prafu’ de prima tinerețe. Noi decrețeii am pornit pe la 18 ani cu  mențiunea că ne mai luam câte una după ceafă de la părinți și după vărsta asta…așa… preventiv. Avem reprezentanți ai generației care au rupt lanțu’ de pe la 14 ani, imediat după ce au devenit posesori de buletin, sau la 16 ani ăștia mai întârziați sau cu mame cu palme grele…e și cazu’ meu. Generația nouă, copii cu părinți de tranzit din comunism în capitalism, crescuți cu libertate pe pâine și Mc Donalds în proximitate, încep la 14 ani. La prima tinerețe le-ncerci pe toate. De la prima băută în care te faci praf, mori de răuț, îți juri că nu mai pui gura pe alcool …cam până la a doua băută, de la prima dragoste, nopți pierdute la chefuri memorabile și până la prima amendă primită de la politie pe diverse motive. Ești tânăr, duci mult, copil teribilist și toată lumea e a ta. Finalul primei tinereți e ușor controversat. Specialiștii oscilează între 30 și 35 de ani. Și aici am ajuns la un consens. În mod normal am considerat 30 de ani că vine cu schimbarea prefixului. Nu mai ai  două zeci și X ani, treci la 30 și parcă-ți ciufulește karma. Sunt persoane care au finalizat prima tinerețe…și p-a doua…și viața-n sine odată cu căsătoria, game over. Legenda spune că sunt persoane trecute bine de standardul anilor, statistic vorbind,  și de prima și de a doua tinerețe, dar mental sunt blocați tot la prima tinerețe…nu dăm nume că ma rușinez.

A doua tinerețe –  Începe pe la 30 sau 35 de ani. Treci de pragul psihologic ala cu schimbatu’ de prefix, te distrezi mai moderat, petrecerile sunt mai mult prin jurul grătarului și primești titlul onorific de „MESEAN”. Pe ringul de dans mai răruț că te faci de râs cu schemele alea din anii ’90. Barbatul de 40 de ani e plin de crize existențiale, mai are o zvâcnire adolescentină de Don Juan întârziat, mai mult prieten cu halba de bere și din când în când câte o aroganță cu ieșeală până-n zori de zi. După o d-asta, zaci trei zile cu dureri în diverse părți ale corpului. Da’ nu te lași, refuzi cu încăpățânare orice activitate casnică bătrânească, potrivită vârstei…te iei la trântă cu timpul. Pe la 50 de anișori, odată cu primu’ examen de prostată sau primul bufeu de menopauză, închei a doua tinerețe.

A treia tinerețe – Tinerețea asta-i apărută recent în urma măririi vârstei de pensionare. Dacă din punctul de vedere al guvernului suntem apți de muncă, e clar că suntem tineri și ne putem ține în continuare de drăcii. A treia tinerețe-ncepe odată  cu rateurile la…demisol. Vine cu traumatizantele prefixe „nenea” sau  „tanti”, după caz, cu oferte turistice pentru seniori cu destinații exotice gen Herculane, Olănești sau Techirghiol, decontate de Casa de Pensii. Pentru titulatura de „MESEAN” ești nominalizat la Oscar și cremuțele alinătoare de oase, mușchi și licheni sunt nelipsite de pe noptieră. Orice povestire-ncepe cu „când eram eu…” și ora de culcare copiază galinaceele. Mergi așa în virtutea inerției cu pleata-n vănt și pieptu’ bombat ( o laie) până la 70+.

A patra …chestie…că nu-i pot spune tinerețe. – Începe la 70, super puterea ta e capacitatea de stresare a medicului de familie și neurologului. Orice emisiune de știri reprezintă o victorie că ai mai răzbit o zi. Te doare-n spatele gării de pandemii și factura de la-ntreținere, muzica e foarte tare și-ți consumă bateriile de la aparatul auditiv. Te enervezi din orice și frustrarea supremă e de Sf. Ion cănd tot PSD-u’ îi urează la mulți ani lu’ Ion Iliescu. În rest pileală, haleală și timp petrecut pe cotețu’ proprietate personală. Finalitatea e flexibilă, diferă de la individ la individ și ori este cea mai lungă perioadă dintre toate…ori cea mai scurtă.

Hai să fie cu noroc și cu primele trei tinerețuri trăite intens și frumos de aventuros. Apropo, sper că toată lumea e pe butonu’ de pauză în perioada asta virusată, da? După pandelică, în prima săptămână, toată lumea la distracție ca la tinerețea unu, derogare de la guvern.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: