Cronică matinală de joi cu funcție de marți

 

Ne-am debusolat dracu’ cu calendarele, nu mai știm dacă-i marți, joi sau martie, sărbătoare sau zi de lucru. Azi e ziua mea de cumpărături săptămânale și grație ultimei ordonanțe militare, asta cu schimbatu’ orei de ieșeală la pensionari, probabil că o să „reconfigurare traseu” și o să schimb ceva…acu’ să văz ce…ziua sau ora de cumpărături. Până azi, joile de pandelică se desfășurau normal, rapid, pe traseu fix cu două magazine-n program, mergeam la Kauf…Germania unde făceam grosul aprovizionării, apoi opream la Lid…Germănica, aici puneam cireașa de pe tort cu chestii exclusiviste. În maxim 45 de minute eram acasă cu bucatele descărcate și stivuite, la cafeaua și țigarea de după. Azi nu, visul frumos s-a terminat. Când am descălecat la prima locație, pe la 7.30, am crezut că am încurcat drumu’ și adresa, și din greșeală am ajuns la Casa de Pensii sau la un oficiu de plasat bilete gratuite pentru tratament sau la revelionu’ lu’ Vanghelie. Armata „Old school MF” făcea legea printre galantare. A trecut pe lângă mine un nene pe la 70 de primăveri cu căruciorul în viteza a6a cu adiție de NOS de am crezut că mă aruncă-n standu’ de congelate și când i-am zis s-o lase mai ușor că-l prinde radaru’ mai avea să-mi arate degetu’ ăla cu trimitere la cuc. Dragi pensionari, dacă era după mine eu vă lăsam programul ăla de două ore pe zi, știu, o să ziceți că-i puțin, așa e, e puțin dacă ieși de maxim două ori pe săptămâna, da’ să fim corecți, voi vă plimbați în fiecare zi mai rău ca la tinerețe. De ce mama dracu’, mă scuzați, nu stați în case până la ora 9.00 și apoi puteți să escaladați toate magazinele și farmaciile din lume până pe la 16,00 când e bine să eliberați ringul pentru noi muritorii de rând legați de glie prin birouri, ateliere, șantiere etc, ha, de ce? Intră omu’ grăbit în magazin să-și cumpere ceva de ronțăit pentru la prânz, și-n loc să iasă repede că-l așteaptă aia de la Resurse Umane cu ochiu’ pe ceas, nu poate că tre’ să facă slalom printre băbuțe și să stea la coadă dodoloață de tătăiți. Azi ziceai că s-a terminat cu Covidu’, ce distanțare socială, ce măscuțe și stat în casă, prosteli propagandistice mincinoase. Am crezut că doar la Kau…Germania e așa, magazin mai mare, varietate de produse, total greșit. Și la Li…Germănica identic și la fel, coadă de pensionari înșirați cu cărucioarele ca la Formula 1. Mă rog…am trecut în revistă toți dumnezeii și sfinții, am respirat adânc, „Usaaaaaa …. usaaaaa …. Gusfrabaaaa” și am răzbit. Mi-am luat alcool felurit să-mi treacă.

95172360 974979086267510 7066503898197917696 n

Asta a fost primu’ ceas rău de joi cu funcție de marți.

Știți că acu’ ceva vreme s-a dat o lege/hotărâre/sfat prețios cum că-i bine să nu ne mai punem pe parbriz toate cruciulițele, toți arsenii boca, catedralele și odorizantele. Eu aveam un odorizant d-ala ca o fiolă cu zeamă de flori, și mi-am zis că tre’ să fiu model, l-am dat jos d-acolo și l-am agățat de memory sticku’ înfipt în scula de muzică a lu’ Sherman, Dustărelu’ meu drag. Când m-am întors acasă și tocmai ce terminasem la rumegat dracii adunați de prin magazine, ce-mi vine să mă uit la ăla și m-au apucat crizele instant. Rahatu’ ăla de lichid bine mirositor…sună ciudat rahat bine mirositor da’ se acceptă în context, s-a scurs pe bord de mi-a înflorit toată zona. Mi-a atacat plasticul de pe bord inclusiv fața MP3-ului cu butoane, plastic, stick…mă-sa…mama mă-sii…tot. Ăsta a fost ceasu’ rău numărul doi…de fapt… cred că nici nu-l mai aștept p-al 3-lea, la faza asta cred că au fost două ceasuri rele cumulate. Și ziua e abia la-nceput…

Mai aveam ceva…nu mai știu ce…aha, stiu!!!

M–E PSD!!! Stiu ei de ce, jigodiile dracu’.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: