Pandelică Concedescu – Dei for – lunea neagră

DSC08988

Dacă-i luni e pe negru. La mine se demonstrează asta și-n concediu. Am plecat din Săpânța cu direcția Roșia Montană, via Cluj-Napoca. V-am zis că am avut ceva probleme cu mașina da’ revenise la sentimente prietenoase. Pe la Dej, vaca de Sherman a-nceput cu figurile și personalitatea aia urâcioasă. M-am târât cu greu până la un service din Cluj în ritm de-njurături, multe-njurături, da’ am răzbit. Apropo, să vă dea Dumnezeu sănătate că m-ați scos din … Aciulea am făcut un upgrade la banii pe care i-am băgat în curu’ lui până-n concediu’, de Sherman zic acu’. I-am schimbat bujiile și i-am mai luat o bobină…să fie…că nu se știe…fut …hai că-ncep iar cu limbaj de  Cheloo și v-am obișnuit altfel. Mă rog, mai mult am plâns după timpul pierdut… și după ceva bani. Am rezolvat tancu’…da’ nu-l ieeeeert, mama lui…acu’ s-a găsit? Din prima zi de concediu? Nu mi-a dat un hint? Chiar așa? Lasă fraierică, îți arăt cine-i șefu’…curând…muahahahaha!!!

Am vizitat prin Cluj și apropo, săptămâna viitoare când revin pe câmpu’ muncii, o să am un articol prin care o să vă demonstrez că românii din provinciile tradiționale românești, sunt d-un neam, vorbesc aceeași limbă, da-s specii diferite, jur. Am avut niște interacțiuni cu localnicii…de nota 100 plus cu felicitări și șanse imense de ecranizare.

De la Cluj am plecat spre Roșia Montană. Mno, tre’ să vă zic, am găsit cazare la Casa Manu. Notați, CASA MANU. S-a auzit și-n ultima bancă!?!?! Locația nu e la strada principală să te streseze mocănițe, camioane sau alte chestii motorizate. Locația…e așa…o grădină suspendată. Arată super.

DSC09080

Terasa e cumva-n spate, poți să stai acolo cu muzici și pileli, fără să deranjezi ceilalți locatari. Pe nea’ Manu tre’ să-l cunoști. E musai…e o poveste de om, serviabil până-n pânzele albe, haios și inimos.

DSC09077

Ne-a mâncat … acolo, să facem grătar. Toate bune, am mers până la primul magazin, am luat chestii, și…am greșit drumu’. Am ajuns în moțu’ Roșiei Montana, drum lung și proaspăt bombardat, ne-am dat prin pădure cam o ora până ne-am revenit pe făgașul normal. Am ajuns în final acasă și hai să ne punem pe treabă că aveam foamea cât China. Nea’ Manu ne-a facut clătite, a venit cu băutură de omorai o cireadă de elefanți… am adormit… repede … cumva …

Camerele frumoase, curate, condiții perfecte…liniște…cool de cool. Singurul regret e că n-am stat mai mult. Dimineața, nea’ Manu a făcut niște omlete cu salată de roșii…DEMENȚIALE!!! Îl găsiți pe om pe booking și dacă vrei încărcare de baterii, papa bun și aer curat, aciulea e exact ce-ți trebuie.

Fază haioasă. De dimineață stăteam pe terasă la un tutun că-s ploieștean și aeru’ prea curat nu-mi face bine, și-mi sună telefonu’. La celălalt capăt al undei o voce suavă de damă.

– Bună dimineața, scuze de deranj, ați făcut o rezervare la Casa Manu și nu ați venit.

– Bună dimineața…sunt la dvs. pe terasă, dacă vreți vă dau proprietarul la telefon să vă confirme.

– !?!?! aaaa… scuze … nu-i nevoie da’ tre’ să-l certați pe tata că mă-ncurcă :)))

– N-am cum, prestează la omletele noastre și nu-l disturb :))))

Om trecut de prima și a doua tinerețe…cam pe la a treia așeeeea… pune-l la tehnica modernă că nu-ți iese. Nea’ Manu mai încurcă borcane, dar ca și gazdă… e profesor.

Revin cu ziua următoare. Seară frumoasă.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: