Nimicurile care ne umple ziua … și nici măcar nu ne dăm seama de asta.
M-am trezit cu un psihic de zile mari da’ rupt în gură de obosit. Dacă mă uit la serialu’ ăla cu zombălăi, normal că undeva acolo-n creierașii mei, un minion care lucrează la schimbu’ trei, m-a cadorisit cu o superbitate de vis în care am hăcuit la zombi toată noaptea. Da’ le-am dat… mamă ce le-am dat. Apropo, știați că puteți face piftie un zombi cu para de la duș? Da’ cu un tirbușon? Se poate, vă zic eu. Le povesteam colegilor de visul minunat, cu lux de amănunte și veselie-n glas, și am aflat de la ei, destul de-ngrijorați de altfel, cu priviri perplexe și cu mâna pe telefoane pregătite să apeleze 112, că-n mod normal ăsta e un coșmar și de ce dracu stau atât de bine pe karmă, că ăsta-i semn de probleme la scufiță. Nu știu ce să zic, da’ m-am trezit extraordinar de-mplinit… și obosit că am avut câțiva care sperau să scape cu fuga, ei bine, n-au scăpat… muahahahaha!!!
Deschid calculatorul și citesc cu stupoare că Șoșoacă a fost exclusă din AUR. Băbăieți… e groasă!!! Toată lumea face haz și miștocăreală. Nu-i ok, vă zic. Pentru mine, chestia asta sună cam așa: mayday, mayday… nebun în libertate!!! Mă cuprinde o teamă, o știam în chestia aia cu funcție de partid și mizam pe faptu’ că e cineva cu minți stabilizate psihologic, care-i temperează pe restu’ și echilibrează Yinu’ cu Yangu’ prin locație. Și am avut dreptate, chiar e cineva acolo care și-a dat seama că mai bine o dă afară pe Șoșoacă, cu mari șanse de crescut sănătatea mentală-n AUR după procedură. Da’ problema rămâne… mă simt ca un trecător pe o stradă întunecată și pustie, care poate fi atacat de un maidanez cu probleme de adaptare socială.
V-ați întrebat vreodată care sunt cele mai uzuale cuvinte/replici pe care le folosiți într-o zi lumină? Știam că nu, d-asta mă aveți pe mine, să vă luminez și să vă aduc răspunsuri care nu vă ajută cu nimic. La mine e așa… „bună ziua” și „o zi bună” sunt cele mai folosite, cu o medie de 50 de ori pe zi. Mai am unu’ și mai folosit da’ nu-l suportă blogu’. Nici sinonim nu pot să folosesc că-i piere tot farmecu’.
Am citit un articol tare cu o tanti chimistă care a luat probe din parizeru’ comunist, ăla dat cu țârâita de Ceșcaru și la o analiză de laborator, a descoperit substanțe radioactive-n el. Parizer luat din Ploiești și București prin anii ’80. D-asta n-avem noi probleme cu poluarea, suntem rezistenți și luminăm în întuneric. Acu’… vin cu o provocare, poate analizează cineva și produsele existente pe piață la ora actuală, sigur găsim prin ele și un tipizat cu tabelul lui Mendeleev, așa… pentru orientare.
În sfârșit o veste bună dinspre stațiunile de pe Valea Prahovei. Cică se vor face treceri pietonale subterane, la pasarele se vor monta lifturi și io-te așa, chestiile astea compun un nou plan de fluidizare a traficului pe DN1. Io zic să nu vă grăbiți, cât poate să mai dureze inventarea dronelor de pasageri? Pe bune, bani aruncați. Dacă există puțină răbdare se rezolvă problema de la sine. Bă fac ăștia orice numa’ să nu facă autostrada Ploiești-Brașov.
Armata indiană antrenează câini speciali pentru detectarea persoanelor infectate de scârba de covid. Cică depistează transpirația și urina celor infectați datorită unui miros specific ale acestora. Ha!?!?! Țe!?!?! În India!?!?! Acu’ câțiva ani, în Dubai, am întâlnit niște indieni netranspirați și nepipiliți pe ei de puteam să jur că au un virus, rezultatul unui gang-bang între râia căprească-ciuma bubonică-antrax și încă trei chestii grele. O să fie foarte greu pentru bieții cățomani, acu’ e momentu’ să intervină asociațiile de protecție a animalelor. Apropo, avem și noi d-ăștia antrenați, se numesc paznici de supermarket, sunt plătiți și fără probleme de natură juridică. Tot conform articolului, sunt opt câini în curs de antrenare. Gata mă, s-a rezolvat problema-n India, succes garantat!!! India este a doua țară ca populație după China, cu o „bagatelă” de 1.373.180.000 oameni. Asta-nseamnă că avem 0,00000000582 părticică de năsuc de cățel, pe cap de indian… sincer… cred că și covidu-i mai mare.
Hai că v-am umplut cinci minute din ziua de azi și nici măcar nu v-ați dat seama, este?
Nimicurile care ne umple ziua … și nici măcar nu ne dăm seama de asta.