Sunete de gâții mă-sii!!! – 19.06

Sunete de-ți fac creierii terci, alea de-ți scoală ultimul fir de păr pe care-l mai ai, în cazul meu, sau ăla scăpat accidental după epilarea cu laser, cazul damelor și maimuțoilor frezați, bronzați artificial și cu sprâncene pensate până la creion. Și nu, nu zic de manele.

 

Sunete de pipiloi, plonjat pe vasul de wc, pe la orele două din noapte. Aveam pe vremuri un vecin la doi, cred că omu’ strângea tare din pix și doar atunci când îl ustura vezica, atunci se ducea la budă. Ceas elvețian omu’. Pe la un două, două și cinci din noapte, se declanșa inundația. Aproape că-i puteai face control de prostată wireless și-ți dădeai seama de inflamație după intermitențele jetului la final. Mult timp după ce s-a mutat mă trezeam la două noaptea fără motiv. AICI detaliat.

 

Sunete de cochilii zdrobite. Ăsta mă afectează cel mai tare, îmi netezește creieru’ și mă indispune total. Ploile astea nu-mi strică foarte tare mersul pe jos spre muncă și retur. Problema apare atunci când melcii nu rămân în habitatul lor natural. Cam ca urșii. Fără exagerare, cred că am salvat zeci de melci de la trecerea din 3D la 2D. Și totuși, mai ales dimineața când am neuronii adormiți, se mai întâmplă să… da, exact. Nu am sunet pe care-l disprețuiesc mai tare ca ăla scos de cochilia făcută terci.

 

Sunete de alarmă inutilă. Nu, nu mai zic de Ro-Alert c-am zis deja. Mă refer la bou’ care-și parchează mașina sub geamu’ tău și locuiește la țâșpe străzi mai încolo. Are un tomberon ruginificat, da’ cu alarmă silențioasă la declanșator. La orice motocicletă sau mașină cu tobă de eșapament găurită, sau un simplu găinaț de guguștiuc, rahatu’ ăla urlător se declanșează. Normal că el nu aude alarma, e pusă așa, să ies eu și să-i zic de gura mă-sii. Practic sunt paznic pro-bono. Jur că dacă cineva-și face pomană să-i fure mașina, o să stau de șase.

 

Sunete foste plăcute, transformate-n traumă psihică. Sunetele picăturilor de ploaie pe orice. Pe tabla mașinii, pe chelia mea, sunetele picăturilor de ploaie picate pe alte picături de ploaie, toate s-au transformat în picătură chinezească. Picături chinezești… multe… toate… depresie, cine plouă să strângă că m-am săturat!!! Hai cu vara-n mama ei!!!

 

Sunetul curelei de distribuție neschimbată la timp. Băieții știu ce zic. Pentru fete, e acel sunet produs sub capota mașinii, adică partea din față, produs de o cure de cauciuc care face chestii. Cauciucul în proximitatea motorului care dezvoltă căldură mare, îmbătrănește și scoate un sunet de parcă fac sex două uși de castel medieval și-s în ultima fază până-n explozia orgasmică. O chițăială înaltă de-mi zbârlește irisu’.

 

Sunetele telefonului trântit în nas. Vorba vine, că nu se trântește efectiv ceva, e doar o apăsare de tastă. Și nici nu-i vorba de nas, cel mult în ureche. Aici e discutabil, nu tonu’ de ocupat e problema, gestu-n sine mă scoate din draci. Mai ales când e vorba de un „cetățean ieuropean”, client d-al meu care are drepturi, face o prostie, îi explic diplomat că-i prost și-mi închide telefonu-n nas… ureche.

 

Sunete de pisici în călduri. Ok, am înțeles, io n-am o problemă cu asta, e normal ca natura să-și urmeze cursul și perpetuarea speciilor e o chestie importantă pe agenda ei. Da’ să și-o tragă ziua măi frate! Și seara, da’ nu când mă bag eu la nani. Și am observat că mai rău ca noi bărbați-n munca de lămurire dusă pentru sexuț, sunt cotoii. Am crezut că noi depunem eforturi.

Aiurea… un film, un restaurant și apoi planifici excursie de weekend undeva la munte, sau mare, sau nu contează că oricum stai în cameră. Dacă te coiești prea mult o să-ți zică ea cât de bou ești și e cazu’ să treci la treabă. La cotoi e treabă tată. A miorlăit unu’ într-o seară de mai aveam puțin să mă duc io să-i prind mâța și s-o țin. Pe neuron mă zgârie sunetu’ ăla.

 

Sunete suave de freză stomatologică. Ei bine, ăsta-i mă-sa sunetelor traumatizante. Dacă trec cu mașina prin proximitatea unui cabinet stomatologic, sunt cu muzica la maxim și geamuri închise, sunetu’ ăla-l aud direct pe creier. Zici că-mi sare organele clasice de recepție și intră direct în căpăcică cu damage total. În viziunea mea așa se aude tropăitul cailor cavalerilor Apocalipsei. Și când ai freza-n gură, adică la o plimbare de limbă-n cavitatea bucală distanță de urechi și creier, atunci e panică mare. Bă nu miști, semnezi orice, te donezi în scop didactic la mediciniști, te declari vinovat și recunoști tot, inclusiv invazia Rusiei, provocarea pliciului de la Cernobâl și eșecul american din Golful Porcilor.

Aici am mare baftă că mă duc la Pro-Smile-Med. Au talent oamenii ăia la liniștit nebuni ca mine.

 

Sunete de gâții mă-sii!!! – 19.06