Poster de ocazie – 08.08

Poster de ocazie – 08.08

Poster de ocazie - 08.08

Poster frate, nu jucărie. Și nu orice poster cu vreo pipiță Playboy sau cu trupe rock, poster cu mine-n mărime naturală, în carne și oase, cu semnătură de cafea și natură-mprăștiată în proximitate.

Acu’ doi sau trei ani, fix de ziua mea, mă pregăteam să merg la București pentru o vizită la spital. Când vizitezi pe cineva la spital nu te duci cu mâna-n… te duci și tu cu o apă, o portocală, un biscuite, cu un ceva.

Eram pe repede-nainte că mă aștepta și un grătar, prin căpăcică încă-mi bântuia cocârțu’ de cu o seară înainte și telefonul suna-n draci. Opresc la o benzinărie să-l adap pe Sherman și să cumpăr chestii. Am luat sucuri, apă plată, ceva dulce și o cafea la glastră, cea mai mare cafea pe care am găsit-o.

Eram ca Moș Crăciun căruia din motive necunoscute, i se rupsese sacu’ și trebuia să țină toate cadoaiele-n brațe. Ca să vedeți ce priceput sunt, aveți AICI altă chestie. Achit carburat și cele o mie și una de chestii și hai să plec. Normal, sună telefonu’. Vă zic, mi-ar trebui o lege dată special pentru mine, care să mă oblige să am hands free tot timpul, nu numai când conduc.

Era fină-mea cu lamulțianu’, trăiască nașu și alea, alea. Aveam telefonul în echilibru precar între umăr și ureche, strângeam la piept trei sticle cu diverse, într-o mână glastra de cafea, și-n cealaltă un croissant incandescent, proaspăt scos din microundă, că era promoție, la o bărdacă de cafea primeai un mizilic.

Tanti de la casă m-a-ntrebat dacă vreau să mă ajute cineva să duc tot coșul necesar unei țări mai mici africane pe un an de zile, da’ io nu, BatMan, BatMan, că-s tembeluț. Ies precipitat și-n grabă, încă prins în conversația telefonică, și am avut senzația că e mai scurt prin terasa benzinăriei. Știți locul ăla pe lateral, cu măsuțe de cafea și-nchis cu geamuri termopan, nu?

Și mă avânt spre mașină, ca rusu’ spre Berlin. Numa’ că ușa era la un panou mai la stânga. Poster m-am făcut.

Cafeaua pe tot geamu’, pe jos și pe mine, bidoanele ca niște popice leșinate sparte de bilă, doza de pepsic în contact cu gresia de pe jos, a căpătat rol de motor cu reacție și se-nvârtea haotic împroșcând spume, din telefonul ajuns la doi metri de mine se auzea „alo…aloooo… nașu, mă auzi? ce-i zgomotu’ ăla?”

M-am dezlipit de pe geam, mă uit la catastrofă și apoi la personalul benzinăriei, am zâmbit tâmp și am zis „scuze, aveți un mop”.

Oamenii ăia stăteau să leșine. Aveau fețe îngrijoarato-business, vezi Doamne „aoleooo, a făcut buba clientul”, da-i  simțeam pe interior vulcan de hohote de râs gata, gata să erupă.

-Stați liniștit, strângem noi, sunteți bine?

-Durere la moaca mulată pe geam și-n mândria mea de bad boy, în rest totul ok… scuze pentru cafeaua dată pe… peste tot.

Am plecat și jur că i-am auzit cum se crăcănau de râs după ce am părăsit locația. Cam două luni am urmărit YouTubele să nu fi postat maimuțoii ăia ceva de pe camerele de supraveghere.

Am încercat cu „prost făcut grămadă pe geam” și „vitraliu de ocazie”, sau „cum te-nfigi în geam” și „vorbitul la telefon face victime nu numai la volan”, n-am găsit nimic, e ok, nu m-am făcut de cacao la nivel internațional, da’ nici n-am mai fost la benzinăria aia.

Poster de ocazie – 08.08

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: