De data asta io țin cu ursu’ – 20.08

De data asta io țin cu ursu’ – 20.08

De data asta io țin cu ursu' - 20.08

Ursu’ n-are nici o vină, jur. Avem așa: una buc. idiot, apropo, e în sandale, și una buc. ursulache, probabil cu foamea pe el cât casa.

Tâmpitu’ fără zoom la telefon, sau dracu’ știe ce gând sinucigaș îl bântuia prin tărtăcuță, s-a gândit el să se apropie de animalu’ care stătea frumos pe marginea drumului, la cerșit.

Ursu’ nu e Teddy sau Cocolino, e pe bune, un urs brun în căutare de mâncare. Eu mă știu pe mine cum fac de urât atunci când mi-e foame. Adică chiar mușc dacă e cazu’. Prin comparație, dat fiind că animalu-i animal și io-s biped dus la școală și alea, alea, aș paria pe urs că-i mai feroce.

Recunosc sincer, io la faza asta țin cu ursu’.

Pe bune, un bou mai puțin la inventar. Ăsta-i genu’ de prost care scuipă coji de semințe pe jos, rupe manelele-n două în creierii nopții, agață gagici cu „ke faki frumoaso”, e membru AUR, are bemveu’ fără semnalizare înmatriculat în Bulgaria, e rudă cu Ghiță Ciobanu’, garantat stă la bloc și n-a avut niciodată un animal de companie.

Plus că aveam și noi un urs sătul. Singura chestie care mă pune pe gânduri e că dobitocu’ posibil să fie otrăvitor și avea ursu’ de suferit. Ori murea, ori se constipa. Ăsta era bun înainte de hibernare, pentru dop.

Și mai am o supărare. Prostu’ a fost suficient de deștept să spele putina rapid. Probabil că cineva din gașcă l-a sfătuit și l-a sfătuit bine, că până au venit jandarmii să-l amendeze, tembelu’ era demult acasă și fiara a murit de bătrânețe.

În caz că-l agăța blănosu’ și handicapatu’ la propriu în acest scenariu, și la figurat, pentru că e clar că-i bate vântu’ prin cutia craniană, ajungea la spital, ghici pe cine alerga Jandarmeria și asociațiile de vânători.

Iar ne-mpărțeam în două tabere, ne porcăiam prin social media, pe la tv-euri nu mai vedeai altceva, toată lumea-și dădea cu presupusu’ și toate astea pentru un cocalozaurus cu găinaț în cap.

Io-te așa, un bou cu înger păzitor ager, a scăpat într-o singură bucată și alți oameni mai puțin norocoși, nu. E ca la covid, dacă ar fi o selecție naturală pe bune și corectă, parcă nu-i așa de huiduit. Dar din păcate au de suferit tot oamenii care respectă reguli și care au bun simț.

Io când plec pe munte am pachet pentru animal în caz că vine după mine, am petarde la mine în caz că nu-l conving cu haleala, și specimenele astea intră singure pe lista de bucate pentru un selfie reușit.

De data asta io țin cu ursu’ – 20.08

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: