Opriția! Poliți-vă! – 05.09

Opriția! Poliți-vă! – 05.09

Opriția! Poliți-vă! - 05.09

Relația mea cu poliția este extraordinar de bună. Nu ne-am certat niciodată tocmai pentru că n-am nici o relație. Din când în când interacționez cu băieții de la circulație și-n proporție de 90% atunci când mă opresc, mă opresc pe bune și io recunosc când fac dude. În ăia 10% sunt cele două deposedări de permis pe care le-am experimentat în viața de șoferache și alea au fost pe nașpa da’ tot n-am comentat. Am cunoștințe polițiști, sunt oameni faini și super pregătiți, prezentul articol nu e despre ei sau despre tine cititorule polițist. E despre alți polițiști, da? Nu punem la inimă sau la dosar.

Am o-ntrebare care mă macină de mult timp. Vă spuneam că io-s docil ca un mielușel la tăiere când sunt oprit în trafic. N-am comentarii, nu mă dau deștept chiar dacă am niște replici de se lasă cu arest, fac tot posibilu’ să fie bine și să nu supăr zeii. Dar sunt momente-n viață când mă mănâncă la-ntrebări și o fac aproape involuntar. Și vine-ntrebarea…

Măi frați polițiști, replica aia voastră cu „hai să nu persiflăm/să facem mișto/să nu-ncepem cu d-astea” se-nvață-n școala de poliție sau la academie? Cum încearcă cineva să vă pună o-ntrebare sau are replică la ce ziceți voi p-acolo, o dați p-aia cu „hai să nu ne persiflăm”. Aproape 100% din cazurile în care am interacționat cu un polițist, cam așa se termina. Nici măcar n-am avut în intenție să fac asta.

Ultima interacțiune care s-a terminat frumos a fost cu un polițist local. Trăgeam mașina să descarc ceva și țop, polițistu’ lângă mine.

-Nu-i bine aici, trage-n altă parte!

-Bună ziua și dvs, unde? Aici am de lăsat chestii.

-Nu mă interesează, mută mașina.

Când eram pe punctu’ să-l tăvălesc verbal, apare șefu-n zonă.

-Voila, vine șefu’ și vorbiți direct cu el.

-Hai să nu-ncepem să persiflăm.

Problema mare e că atunci când un polițist bagă replica asta, are și un aer superior de vezi Doamne el se trage din cruciați, e șefu’ la bani, faraonu’ faraonilor și tu ești ultimu’ Lache Flaușat, ăla respins de CTC la capătu’ benzii de montaj de lache flaușați. Și normal, m-a luat capu’.

-Stai așeeea că am senzația că habar n-ai ce-nseamnă a persifla da-ți place că sună mai erudit. O secundă că dau drumu’ la explicația teoretică și la aia practică.

Și m-am pus pe o morală de plângea sala. L-am luat p-ăla pe toate părțile și de când l-a făcut mă-sa general și io n-am fost anunțat că sunt sub comanda lui să mergem să-l tufem pe Putin. L-am tocat până și-a cerut scuze. Nici atunci nu m-am lăsat că erau scuze d-alea de fațadă numa’ să scape de mine. A doua oară le-a zis p-alea bune. Oftica mare e că nu m-a lămurit și n-am răspuns la-ntrebare. Oare chiar au cursuri speciale pentru replica asta? Sigur cu lecții de dicție și mimică actoricească că prea le iese la toți pe modul copy/paste.

Opriția! Poliți-vă! – 05.09

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: