Amestecătură de chestii – 13.04

Amestecătură de chestii – 13.04

Amestecătură de chestii - 13.04

Chestii petrecute în ultima perioadă, chestii haioase pe care nu le-aș trece cu vederea.

Chestii biologice… call of nature pe nepregătite

Dimineața pe răcoare plecam la muncă ca un psihopat, adică fredonând un cântecel aliniat la muzica din căscuță. Dimineața aia în care cei de la SGU Ploiești au început să tundă iarba prin oraș de miroase a verdeață, dimineața în care n-am mai simțit noxa emisă de mașină operată la catalizator. Orașu-i mai curat și se simte apropierea Paștelui.

Pe drum un nene pe la 70 de ani, sigur fostă sculă de basculă pe vremea lu’ Ceșcaru’, cu un cățoman la purtător. Câțomanu’ s-a retras sub un coș de gunoi montat pe un stâlp și a făcut caca. Pe scula de basculă a durut-o la tacheți de afacerea asta. Io scoteam flăcări pe ochi da’ mi-am zis că nu numai de Crăciun să fiu mai bun, hai să-ncerc și de Paști. Cățelu’ a rămas câteva clipe lângă hăndel cu fața aia de „bre tataie bre, păi nu strângi? io-te la nenea ăla care se apropie fredonând ca un psihopat, scoate flăcări pe ochi și cre’ că cu tine are o problemă” și nimic, ăla și-a văzut de mersu’ plin de pârțuri superioare. Am tăcut, mi-au venit înjurături, nu le-am zis și am mers mai departe deși-mi aveam un impuls să iau rahatu’ ăla și să-l frec pe meclă cu el.

Mai merg o bucată de drum și-l văz pe altu’ cum aruncă un pachet de țigări gol fix la trei metri de alt coș de gunoi. Simțeam cum fac plici. Jegu’ s-a și urcat rapid într-un autobuz. Am scăpat o-njurătură mică cât să treacă cu un „Doamne iartă-mă”, am luat pachetu’ și l-am pus la coș.

Merg în continuare și ajung în fața primăriei. Peluza acolo tunsă cu laseru’, felicitări SGU Ploiești. Trotuaru-n zonă imens de ai loc pentru jucat „Țară, țară, vrem ostași” cu echipe de câte zece oameni. Un tip pe la 20, maxim 25 de ani, alerga pe peluză. Gata, asta e, am încercat și e clar că nu-mi iese. P-ăsta-l iau că nu mai merge așa. Și exact când eram pe punctu’ să-l iau în colți, îmi atrag atenția niște amănunte. Tipu’ alerga pe iarbă să scurteze drumu’, avea privirea pierdută și dezorientată de parcă căuta ceva și cel mai important, alerga cu o mână la spate de parcă se pipăia pe bucuțe. A făcut dreapta după primărie, a mai făcut doi pași în alergătură și s-a oprit brusc cu o alură de „asta e… l-am scăpat”. Apoi mersu’ a fost ușor, atent să nu se spargă și ușor crăcănat. Io mai lipseam din dezamăgirea și disperarea omului.

Chestii organizatorice

Am la muncă o gașcă faină tare. Noi ca gașcă avem un călcâi a lu’ Ahile, cheile. Avem o grămadă de chei pe care le pierdem. Am avea nevoie de un deținător de chei. Un cineva care să stea cu un lanț la gât plin de chei și care să ne dea la mână ce cerem noi, cam cum fac asistentele-n operație, „gheia de la depozit-poftim… cheia de la sala de studiu percuție-aici, poftim” și tot așa. Pentru că n-avem post pentru omu’ ăla care să ne dea cheile la mână, avem dulăpior de chei, adică două identice. În caz că pierdem primul dulăpior cu cele două miliarde de chei, mai avem unu’. Că noi le pierdem pe unde nu gândești. Am luat ca și măsură extremă să facem câte cinci chei pe care să le ținem acasă că așa sigur rămânem cu o copie pe undeva.

Performanța supremă, momentul când mi-am dat seama că e vai steaua noastră din punctu’ ăsta de vedere, că la noi boala-i incurabilă și efectiv n-ai ce să-i faci, a fost atunci când am pierdut cheia de la raftu’  cu chei. E clar, asta-i soartă pură, n-are rost să ne mai stresăm pe temă și tre’ să trăiască și oamenii ăia care fac chei.

Chestii matematice & organizatorice

Împreună cu doi prieteni ne gândeam la o operațiune strict secretă pe care trebuie să o facem. Nu vă spui despre ce e vorba că d-aia-i secretă. Și calculam noi cum facem și cum dregem. Și un prieten după un studiu de specialitate vine cu declarația.

-Cică patru persoane face operațiunea în șase ore… asta-nseamnă că opt persoane…

N-a apucat să termine că se aude al doilea prieten.

-Dacă o femeie face un copil în nouă luni. Deci nouă femei fac un copil într-o lună.

Am leșinat de râs și ne-am lăsat de calcule, soarta va decide.

Alte chestii fără legătură, AICI.

Amestecătură de chestii – 13.04

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top