Rasiști, noi!?!?!?! – 03.07

Rasiști, noi!?!?!?! – 03.07

Rasiști, noi!?!?!?! - 03.07

Rasiști!?!?! Noi!?!?! Terminați cu prostiile!!!

Zilele trecute citesc un articol semnat de Mihai Vasilescu AICI Ochiu-n el că e haios. Amintirea autorului a fost declanșată de un spot publicitar foarte șmecher.

Și așa s-a declanșat amintirea mea. Maestre Vasilescu, hold my beer, stai să mă vezi pe mine. Apropo, cu mare drag la o bere și o discuție, dau eu berea.

Cine mă cunoaște știe că nu dau doi bani pe culoarea pielii, pe religii sau apartenențe politice. Ține de natură sau de liberul arbitru și singura caracteristică pe care o bag în seamă și contează pentru mine, este calitatea omului.

În anno domini 19… nu mai știu când, fiind băiet cu armata terminată, înainte ca fosta mea prietenă, actuală nevastă, să fi avut calitatea de prietenă, mă cuplez cu o gagică faină. Bă vă zic, piesă de piesă. Înaltă, subțirică, frumușică, manechin de catwalk cu prezentări de modă și figurație de teatru, film și emisiuni tv… și puțin pe negru. Rasiști? Țe? Ce-i aia? Toți purtătorii de cuc prin pantaloni, nu erau rasiști. Din contră, băleau admirativ. Fetele erau puțin rasiste pe formele și culoarea ei exotică.

Din mamă româncă și tată african, nu mai știu țara de proveniență, avea o singură problemă, era la fel de nebună ca mine. În rest, armonie totală, bețivăneli și distracții. Era foarte clar că amândoi aveam nevoie de o persoană liniștită lângă noi, nu una care să te aprobe la toate zăpăcelile din cap.

Era perioada aia de acomodare în capitalism, cu încercarea de ieșire din tiparele comuniste. Deși Ploieștiul era obișnuit cu studenții străini, lumea se uita ciudat și la mine când mă vedea cu tricouri cu mortăciuni și cu păru’ lung. Vă dați seama cum se uita la ea.

Nea’ Tătelu’ și Laleaua Neagră, adică mama și tata meu, AICI pentru detalii, au fost niște părinți destul de libertini pentru perioada lor. Bine, la un moment dat au fost obligați să ție pasu’ cu vremurile dacă m-au avut pe mine, n-au prea avut d-ales.

Eram în prag de Revelion. Mergeam undeva la țară, trebuia să plecăm cu trei zile înainte de dragu’ chefului și pentru că trebuia să facem cald în locație. Mai trăgeam o băiețească de două zile până ne veneau gagicile. A mea era pe la nu știu ce filmări și trebuia preluată din Ploiești. Cine dracu’ să se miște după ea, în condițiile în care aveam toți limba plută. Vorbesc cu Nea’ Tătelu’ să o aducă. Sor-mea știa faza, ai mei, nu, și aștepta cu nerăbdare reacțiile la cald. Atenție, ai mei nu erau rasiști, nu i-am auzit niciodată cu un comentariu rasist sau măcar pe lângă.

Tata, primul impact. A ajuns cu fata și mă trage după colț.

-Băbăiatule, mi-au picat plombele. Recunosc cu mâna pe inimă că m-ai lăsat fără replică. E frumoasă, n-am ce zice, nebună ca tine, bă da’ am o nelămurire. Cum mama dracu’ le găsești? Impactul a fost mare, am rămas fără cuvinte și mă-ntrebam cum dracu’ o să mă-nțeleg cu ea. Șocul și mai mare a fost când am văzut că-i româncă și vorbește perfect românește. Stai să vezi cănd o să mă descoasă mă-ta, să ai telefonu’ la-ndemână că sigur te sună.

Mama, impactul doi sau valul ucigaș.

Normal că m-a sunat mama. Mai mult așa, că nu-l credea pe tata. Am aflat conversația dintre ei.

Mama- Deci, cum e?

Tata- Bine.

Mama- Lasă că bine, zi-mi cum e prietena lu’ Zărghinici.

Tata diplomat- Frumosă… deosebită.

Mama- Fane, tu mă minți, ascunzi ceva.

Tata- Lasă că-ți spune el… ce vrei să-ți zic?

Mama- Detalii Fănică, detalii!!!

Tata- E frumoasă, manechină fata, d-asta de prezentări de modă și chestii. Educată, vorbește frumos… puțin brunețică.

Mama- E țigancă? D-aia frumosă cu ochi pe bleu? Am io o colegă și fii-su’ s-a cuplat cu o mândrețe de fată.

Tata- Nu chiar…

Mama- Fane, ce-mi ascunzi?

Tata- E mai brunețică așa… mai mult… e de culoare.

Mama- Ce culoare? Cum adică de culoare?

Tata- E pe… din Africa… cred…

Legenda spune că atunci Laleaua Neagră a rămas fără replică. Unul din puținele… ce vorbesc, FOARTE PUȚINELE MOMENTE când a rămas fără replică. Și ai mei, vă zic, chiar nu erau rasiști, da’ ineditul situației și-a spus cuvântul. Replica de final a fost ceva de genu’ „sigur o să avem nepoți frumoși”.

Imediat după ce am avut relația cu tipesa asta, am cunoscut-o pe fosta mea prietenă, actuala nevastă. A fost cea mai apreciată prietenă a mea.

Rasiști, noi!?!?!?! – 03.07

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: