Dacă eram Dali, sau rudă cu Dali…un vecin cu varu’ lu’ Dali, strămoșu’ pechinezului lu’ Dali, dădeam în judecată Netflixu’ și scenaristul serialului „La casa de papel” sezonul 4, pentru profanare de imagine iconică a artei. Dacă ești în minoritatea de 0,0001% care nu a văzut serialu’, eu zic să te apuci, oricum ești acasă și freci menta. Primele două sezoane merită toți banii. Sezonu’ 3 e bunuț, la sezonu’ 4 îți vine să-ți bați copiii, să rămâi restant la-ntreținere, să scuipi băbuțe pe stradă, așa-i de „bun”. Dragă Esther Acebo nu de tine zic, pe tine tot te iubesc. (Monica din film e feblețea mea…nu-s leșinat după blonde da’ am câteva la corason și asta e una din ele).
Am eu o prietenă furnizoare de seriale/filme valabile pentru vizionat, la ăsta nu mă convingea faptul că e serial de limbă spaniolă , da’ nu s-a lăsat, m-a bârâit la căpăcică până m-am luat de el. Cu ceva vreme-n urmă, am fost intr-un concediu și am stat pe un vas de croazieră eu și 5000 de spanioli. Mi-au sodomizat urechile. Vorbeau mult, toți și tare, de ziceai că se ceartă. D-atunci am rămas cu sechele. Mă rog…m-am urnit, l-am început și până n-am gătat primu’ sezon nu m-am desprins de laptop. Sezonul 2 l-am așteptat ca pe Moș Crăciun. De la sezonu’ 3 am început să stric prietenia, nu de tot, da’ oricum…lungeală clasică la ceva care a adus bani și faimă. Sezonu 4, că p-ăsta-l fac praf aciulea, e lungeala lungelii clasice la ceva care a adus bani și faimă. Io nu-nțeleg chestia asta, dacă ești scenarist și rămâi cu muza-n pană, e clar că nu bei ce trebuie. Schimbă locu’, nevasta, băutura…caută un tâmpit ca mine care mereu are subiect de scris… glumesc… amână premiera până-ți fată mintea ceva frumos și plauzibil. Io-s pe la episodu’ 4 din sezonu’4 și mi-am format părere.
Spoiler alert!!! – căteva faze găndite de fund de scenarist că astea sigur nu-s emanații neuronale.
– Apare o gagică nouă, Manila, fezabilă la trup și suflet, cu posibilități mari la băntuit vise erotice. Chici ce? În scenariu e un fost bărbat, coleg de copilărie cu Denver, actualmente brunetă bunuță care a schimbat echipa cu tot cu echipamentul din dotare…ca să mă exprim academic. Adică…exact când îi faci cu ochiu-n ecranu’ de la laptop, scenaristu’ dă cu mucu-n fasole și-ți taie elanu’. Autocorectu’ ăla de politicalli correct începe să mă streseze din ce în ce mai tare. Nu erau suficienți doi, trei homosexuali? Tre’ să te bagi anapoda în orice minoritate sexuală. Apropo, pe ei i-a întrebat cineva? Că poate nu vor publicitate gratuită. Putea s-o facă verișoara lu’ oricine, prima iubire a lu’ oricine, o lega cumva de poveste, da’ nu, trebuia musai să fie cu extirpare de cuc …etc…etc…
– Excesu’ de fier a lu’ Nairobi – în ultimul episod din seria 3, Nairobi își face analizele și…glumesc, primește un glonte-n piept de la un milițian sniper. Și la debut de sezon 4, Tokyo o operează să-i scoață surplusul de fier și o bucată de plămân. Demențială faza !!! Operația e acolo, loco, pe holu’ de la intrarea-n bancă. Au aparate mai bune ca la Floreasca, mă rog, cred că toată lumea are echipamente mai bune ca la Floreasca, e operată de Tokyo care n-am văzut în CV-ul ei vreo postliceală sanitară, și totuși operația decurge normal cu pacient salvat. Că pacient salvat asta am înțeles amețit și aburit de două beri, da’ să vezi pacientu’ după două ceasuri zburdând ca o căprioară…p-asta n-am mai înghițit-o. Hai măi nea’ scenaristu’, pe bune? Atâta s-a putut? Hai să lăsăm gratuitățile astea de cacao că plânge cinefilu’.
– Cei mai proști trăgători din curtea școlii – la un moment dat, scapă garda de corp a Guvernatorului. Normal că e fost militar de carieră, din gașca trupelor speciale spaniole, cu misiuni prin toate țările arabe unde curge sânge din nas. Ăsta e prins pe un hol, flancat de gașca noastră de spărgători și luat la țintă de toată lumea. Am văzut și înțeles că era echipat cu vestă anti glonț, bă da’ totuși…trăgeau toți ca-n Bagdad și nici nimic măi frate…măcar o rană de amoru’ artei. O zgârietură de control, o bubiță acolo, nimic? Căt de proști sunt trăgătorii, ha? Esther scumpa, nu de tine zic, tu ești doar o secretară reprofilată, proștii tăi de infractori m-au dezamăgit.
– Poliția spaniolă e cu adevărat proastă. Bancurile cu polițiști d-acolo vin, vă zic eu. Sefu’ de post din Cioflingeni e Sherlock Holmes pe lângă medrileni.
Până acu’ am găsit o grămadă de prosteli făcute să dea WOW la sezon și nu face decât FÂS. Încă nu l-am terminat, mai am…cine știe ce dracu’ mai găsesc. Oricum, exact cum spuneam, la frecat menta, merge și sezonu’ ăsta.
Io nu ma dau deloc, dar deloc in vant dupa TV si dupa seriale..daca ma prinzi la TV, ma uit la National Geographic . doar la din astea usoare, gen meduze, sticlezi,insecte, peisaje, bebelusi de nus tiu ce animale…sa nu dea Doamne-doamne sa intra un urs, tigru, leu, etc iama in caprioare, ca imediat dau sonorul mic si inchid ochii, pana sterge regizorul urmele ….
M-au lamurit ai mei sa ne uitam la Papel asta…. nu stiu la ce episod sunt, nu stiu la ce sezon ( la mine e primavara)…dar am ajuns la concluzia ca atunci cand cineva se f..e…ahhhh….imprieteneste mai cu foc, taman atunci se petrece o nepetrecuta, de ma ridic de pe canapea sa-i ushui! Mi-a intrat oarecum frica in oase de actiunea astea cu imprieteneala si mi-e ca se lasa cu probleme conjugale…. 🙂 Sa fac si la fazele astea ca la alea cu atacul leilor? ce zici??
Rebecuța…fără traume. Nu mai bine plimbi cățelu’?
Pingback: Citate Celebre Dublate - 14.03 - Piuituri