Vă mai aduceți aminte de caracterizarea prietenilor mei, aia pe grupe având ca etalon zăpăceala de la creierași? Nu? Ok, io-te colea pentru cine nu știe. Pentru a vă familiariza cu personajele și caracterizarea lor din punct de vedere psiho-pupu, e musai să citiți și articolul de mai jos.
Ieri la un grătar s-a mai consumat un episod. Am ieșit în formulă incompletă, fără Babane prins pe câmpul muncii și fără Zânuța prinsă cu treburi casnice-organizatorice. Normal că balanța normalității s-a dezechilibrat, grupa 1 fiind completă (eu și Dili) deci nebunia pe cm pătrat de creieraș prezent fiind considerabil mai mare. Vă spuneam că Dili și Zânuț sunt surori pe bune… mă rog, așa-s declarate, eu bănuiesc o-ncurcătură la maternitate pentru că Dili nu se-ncadrează-n tiparele familiei. Ca să ne treacă dorul de Zânuț, am apelat la mama ei cu prezența la grătar și așa am aflat asemănarea izbitoare dintre ele, plus că tot așa am emis ipoteza cu Dili și-ncurcătura de la maternitate.
O viespe pierde vară, drogată clar și cu ștate semnate la Bălăceanca viespilor, s-a găndit să o-nțepe pe Bimbi, culmea, cea mai cuminte din gașca prezentă. Probabil că a fost cea mai tentantă prin lipsa totală de alcool din corp. Dintr-o dată toată asistența s-a transformat în vraci de ocazie și a-nceput să arunce cu tratamente bătrâno-arhaice cu tentă voodoo. Ba să frece rana cu sare, ba cu pătrunjel proaspăt cules pe lună plină, rana e așa… un termen extrapolat că de fapt era o-nțepătură banală. Normal că m-am pus pe miștouri, totuși n-o mușcase un tyrannosaurus rex. Dacă n-a intrat în șoc de la alergie, din punctul meu de vedere e caz închis și-ngropat. Ultima găselniță debitată în materie de tratament a fost exact ca ăla pentru mușcătura de viperă sau black mamba, adică sugi rana până scoți veninul. În cazul de față mă gândeam că era nevoie de o singură limbă pe-nțepătură și cam câte kg de venin poa’ să zacă-n curu’ unei viespi normale, chiar ușor subnutrită… exact, puțin, ce dracu’ să sugi la el. Mă rog, după toate procedurile băbești cu supt și frecat cu chestii, locul înțepăturii se prezenta binișor, puțin dodoloț și roșiatic dar ok. Eu mă mai potolisem cu glumele și ne-am continuat petrecerea câmpenească în armonie totală. Karma a considerat că trebuie să-mi dea o lecție ca să nu mă mai râd de răul altuia. Proasta aia de viespe, probabil pe ideea că suntem prea liniștiți, a dat iar atacul, de data asta la mine. Cu reflexe întârziate de la vinuțu’ alb cu care mă aflam în simbioză totală, am reușit să-i fac felu’ dar cu o fracțiune de secundă după ce m-a înțepat. S-au activat iar vracii, hai cu sarea, ulei de eucalipt, dansu ploii etc. Dili a țâșnit spre gradină la cules de pătrunjel numa’ bun de pus pe rană. Când s-a întors cu captura, s-a auzit vocea mamei ei și cred că e pentru prima dată-n viață când am văzut-o fără replică și blocată.
– Dili mamă, suge-l pe baiatu’ ăsta că-l ustură!!!
Am leșinat de râs. Dili a rămas blocată cu o mimică de milioane și-n poziția aia intermediară dintre corp drept în picioare și corp așezat pe bancă, așa… suspendată-n aer cu genunchi flexați. Tre’ să recunosc, pentru o secundă am crezut că renunță la așezat și se apucă de treabă. Mama pe modul Zânuț, s-a prins că nu-i în compania potrivită și e bine să-și formulez replicile atent că io-te ce iese dacă le rafinăm prin mințile noastre crețe.
Nimeni nu a avut de suferit… doar puțin noi ăștia-nțepați și mult… adică total, viespea. În rest… au început să mi se vază pătrățelele pe abdomen de la cât am râs. Concluzia finală e că Mama sigur e a lu’ Zânuț… la Dili încă-i ancheta-n desfășurare.
Apropo, weekendu’ viitor mama fetelor ne-a invitat la un grătar că e mutată-n casă nouă și invitat de onoare e un popă care tre’ să facă sfeștanie. Mă bate găndu’ ca în perioada aia să mă duc cu Dili la o bere pe bulevard… că nu se știe ce dracu’ ne iese pe gură și e mai cuminte.