Ai carte… de identitate, ai parte

d47365032d365565a2d35efa654b1a15

Vă mai aduceți aminte de nebunia și scandalurile de la pașapoarte de acu’ doi sau trei ani? Nu? Perfect, asta-nseamnă că n-ați avut nevoie de pașaport. Apropo, nici eu pentru că-l mai aveam valabil un anișor da’ fosta mea prietenă, actuala nevastă, a hotărât că dacă tot expiră pașaportul ei de ce să nu-l schimb și eu, așa… să mergem de mânuță și-n grup organizat. Pe vremea aia, o „minte luminată” din clasa conducătoare a hotărât că nu-i rău să plătească românu’ mai des taxa de emitere pașaport, drept pentru care a redus perioada de valabilitate a documentului de la zece la cinci ani. Normal că s-a gândit doar la partea financiară cu bănuții încasați la buget dar de posibilitățile fizice ale birourilor pașapoarte l-a durut în spatele gării, că d-asta acum, după ce mi-am făcut pașaport pe cinci ani, a revenit la valabilitatea inițială. Știu, un prost… și eu și el. Deci cum spuneam, valabil sau pe punct de expirare, a trebuit să mă duc pe model „vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă”. Toate televiziunile vuiau de cozile și circotecile de la pașapoarte de prin toată țara, mai puțin la Ploiești. Aciulea organizare de ceas elvețian. Programare pe net, taxă plătită fără riduri, intrat la poză cu o tanti fezabilă și amabilă… am picat pe spate de uimire, se poate și la noi. Din câte știu se ocupă instituția prefectului și n-am avut nimic de cârcotit doar BRAVO, BRAVO, de trei ori BRAVO!!!. În trei sau patru zile trebuia să ne prezentăm la ridicat de pașapoarte, proaspete și calde. Am uitat să vă zic… Datorită faptului că pe pașapoartele vechi aveam vizele de USA, le-am primit înapoi și o perioadă am circulat cu două pașapoarte. Nu uitați că e important, al meu mai avea valabilitate un an și viza de US pe trei ani.

Se face ziua cu ridicatu’, o zi ploioasă cu trafic infernal. Exact în dimineața aia m-am găsit să-mi schimb pantalonii și deja la mine e tradiție să-mi las toate actele și alte chestii în pantalonii purtați pe care-i depun artistic la ghișeu’ de lucruri candidate la spălare. Am plecat pe modul fraierică și m-am prin de chestia asta fix în fața ghișeului pe care trona un afiș cu litere mari să se vază „PAȘAPORTUL SE ELIBEREAZĂ PE BAZA CĂRȚII DE IDENTITATE”. Hait… am pus-o. Da-mi zic „lasă mă că ai pașaportul vechi perfect valabil, document cu care te legitimezi în toată lumea și la toate organele din lume”.

-Săru’ mânușițele, scumpă doamnă, în aceasta dimineață mirifică am fost ușor căzut în cap și mi-am uitat CI-u’ acasă da’ stați liniștită, am pașaportul vechi emis tot de dvs, încă valabil și plusez cu o viză USA perfect valabilă, ce ziceți, merge?

„Scumpa doamnă” cu mare ciudă pe job-ul ei, cu față perfectă pentru Miss Murătura și voce pițigăiată de centralistă comunistă îmi spune:

-Nu scrie clar pe afiș, doar cu cartea de identitate?

-Ba da, negru pe alb… și aveți dreptate, sunt un tâmpit aiurit și uituc, dar mă gândeam să nu mai fac lupinguri prin trafic, am document perfect valabil emis fix de dvs, o viză perfect valabilă emisă prin bunăvoința Guvernului American care m-a căutat și la prostată înainte de emitere, fața o am la purtător, o să vedeți că e tot aia din ambele pașapoarte… adică întrunesc toate condițiile pentru a-mi ridica noul pașaport pe care, apropo, l-am plătit.

-Nu, nu se poate, veniți cu buletinu’

Ce să-i mai zic, practic desconsideră un document emis de ea, valabil care-i recunoscut de la poarta Otopeniului și până-n Pago Pago. Am strâns din dinți, am mormăit ceva… nu mai știu ce… oricum rețin ceva de gâți și mame, și am plecat să-mi iau CI-u’. După o tonă de-njurături și alte lupinguri prin trafic, am ajuns înapoi la catolica mai rău ca Papa. Predau cartea de identitate și stupoare… nici nu s-a uitat la ea că mi-a și dat pașaportul. Atunci minionu’ scandalagiu a făcut plici.

-Păi nu verificați?

-E ok.

-Nu, nu-i ok, n-ați verificat.

Asta se uita cu ochii mari la mine.

-Nici nu v-ați uitat la CI

-Da’ e ok.

-E pe dracu’ ok. Eu am pierdut o oră-n trafic ca să-ți aduc CI-ul și dumneata-l tratezi fără respectul promis, are și el suflet. ce naiba, te rog să verifici toate datele de pe ea, pe litere, fiecare cifră-n parte, îți ceri scuze că nu o tratezi cu respectul cuvenit și să-mi spui când iau mecla de pozat prin documente ca să-mi verifici și mutra, da?

Chiar a verificat împinsă discret de laserele care-mi ieșeau pe ochi…de fapt… îmi ieșeau pe toate găurile.

Apropo de ăia trei BRAVO pentru birou’ pașapoarte, retrag un BRAVO din cauza tembelei de la ghișeu.

Tre’ să v-o zic și p-aia cu cartea de alegător.

1 thought on “Ai carte… de identitate, ai parte”

  1. Pingback: Pașaport Cu Inimioară & Like - 23.04 - Piuituri

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: