Dosaru’ cu șină se întoarce – 30.04
Dosaru’ cu șină se întoarce sau mai bine spus, n-a plecat nicăieri, doar și-a consolidat poziția. Până să vă spui, vă aduceți aminte de zâna de la pașapoarte? V-am zis AICI. Mno bine, miercuri m-am dus să-mi iau pașaportu’. Băbăieți, vă zic, în afară de faptu’ că am scăpat după un minut și nici ăla-ntreg, m-a servit altă polițistă la fel de scumpiță ca tipa care m-a fotografiat, o zâmbăreață amabilă și simpatică de mă ofticam că n-a durat mai mult vizita la Serviciul Pașapoarte. Doamnelor, domnișoarelor și domnilor făuritori de pașapoarte, sunteți șmecheri, jur. Nu tu dosar cu șină, nu tu venit cu tata tuns, simplu și rapid, sunteți bugetari de dat exemplu la care nu comentez dacă luați bonuri de vacanță, le meritați. Nu știu cum e prin țară, da’ la mine la Ploiești oamenii ăștia își fac treaba și o fac bine de tot.
Da’ stați așeeeeea… Știți bancu’ ăla cu declarația online se completează cu pix albastru, se pune în dosar și se depune la etajul 1, la ghișeu’ 3? Ei bine, nu e banc. Un prieten vrea să-și facă firmă, un PFA mai precis. După trei drumuri pe la firmărie, organul de stat care se ocupă de nașterea firmelor, pentru diverse greșeli de redactare, omu’ ajunge în zona ANAF. Trebuia să intre în SPV, știu, ce mama dreacu-i SPV, vă zic io, Spațiul Privat Virtual. Aciulea trebuia să depună un soi de cerere și o completează cu toate datele, alea, alea. Fericit maxim că se poate și așa, apasă pe butonu’ de trimitere. Hai să vedeți mesaj.
Exact când zicea că scapă de un drum, surpriză, n-a scăpat. Chestia asta cu cererea trimisă online e un big fâs. A stat să completeze pentru dreptu’ de a se prezenta la ghișeu. ATENȚIE, dacă se ducea direct la ghișeu, se ducea degeaba că nu era primit. Înainte depui icre online, apoi te duci să naști fizic la ghișeu. Exact ce vă spuneam, declarația online se depune cu dosar la ghișeu’ X. Și apoi aștepți 10 zile să zică cineva „bă ăsta-i insistent, chiar vrea cont pe SPV, hai bineeeee, OK”, și să-ți trimită mail cu DA. Bine că nu tre’ să-l print-ezi și p-ăla și să-l depui ca să-nregistreze DA-u’ și-n termen de, nu când ai tu morning glory pentru că altfel îți iei amendă. Io-te colea peripeție AICI.
Mă rog, a fost omu’, a rezolvat problema, mă rog, încă n-a rezolvat nimic că tre’ să-i vie mailu’ ăla de confirmare. Dacă tot a ajuns acolo, pionier în activitatea de deschideri PFA-uri, a zis să mai întrebe una, alta, să știe ce tre’ să mai facă să nu se pună rău cu ANAF-u’. Și o-ntreabă pe tanti aia de la ghișeu’ ce lupinguri tre’ să mai facă, ce diete să țină, dosar cu șină mov sau portocaliu, d-astea să nu fie prins involuntar cu chiloți-n vine și relatez exact cuvintele omului: avea cucoana aia o privire pierdută, cam ca tanti aia care cânta cu Dolănescu. Acu’, sincer, nu știu la cine se referea da’ privirea mi-o imaginez și m-a distrat replica.