Am făcut numa’ pătrățele – 31.05
Bueeeei, am făcut numa’ pătrățele la burtică. Momoa, Leonidaseee, păzea că viu tare din spate! Vă spuneam că am fost la nutriționist. AICI Toată săptămâna trecută mi-am schimbat stilu’ de trai cu 180 de grăduțe. Cel mai tare mi-a tras-o la cocârț și la cartofi prăjiți, da’ dacă mai scap din când în când botu’ la alcooale și la savarine, adică dulciuri, nu interpretați anapoda, nu-i așa mare problemă dacă-i cumpătat și cu măsură, important e să nu trag o beție ca-n povești de trei zile și trei nopți. De pe data de 23 mănânc la gramaje și fără combinații dubioase.
Luni pe 30 a sosit momentul adevărului. Mă simțeam ca la BAC la română oral, când eram tufă de Veneția și ușor pilit de la o țuică pe care o luasem să am curaj. Am ajuns la doamna doc, m-am urcat pe cântar și… și… se aud tobele? Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, prin această cale, am plăcerea de a vă anunța… să crească suspansu’… că fratilii vostru pufoso-rubensian, care-n urmă cu o săptămână cântărea onorabila greutate de 101 dalmați… kilograme, a scăpat cât ai zice cartofi prăjiți cu maioneză, tort de ciocolată cu înghețată și shaorma cu de toate, de 3 kilograme. Vedeți voi cine-i bărbățel? S-a lăsat cu felicitări, diplome virtuale și o d-na doc mândră de realizarea mea. Ba mai mult, cam de la a treia săptămână se intra-n mod normal într-un program șoc. Mi-a spus că pot să-ncep din săptămâna doi, într-o zi din ea. Apropo, mă gândeam la joi și anunț toți cunoscuții care o să mă-ntâlnească în ziua respectivă, că e posibil să sar la bătaie, ochii injectați și spumița din colțu’ gurii nu-s de la turbare, dacă delirez puțin să nu sunați la 112, sunt bine doar că o să-mi fie foame. Am „păscut io fericit” da’ se și vede un rezultat. Vă dați seama că o să merg și mult pe jos grație Poliției Române care m-a lăsat fără permis de conducere. D-aia mă, acum totul se leagă, astrele au hotărât să mă facă numa’ pătrățele, pătrățele și d-asta am avut evenimentele astea, ca să mă-mpătrățelesc io.
Mai aveam o singură problemă, fiola aia de lichid pe care trebuia să o beau pe burta goală, dimineața pe răcoare. Are un gust… cum să vă zic, așa am io impresia că are gustu’ mătasea broaștei dintr-o baltă aproape secată de căldura soarelui. Fosta mea prietenă, actuala nevastă, avea și ea niște fiole, da’ altele. Ale ei erau din afine cu mușețel și nu mai știu ce chestii, ale mele din anghinare și ridiche neagră. Ale mele cu gust de mătasea broaștei la microunde, ale ei de compoțel cu aromă de toamnă călduță. Și m-am răsculat.
-Nu vă supărați, nu aveți ceva mai băubil că noroc că-s prea adormit dimineața când le beau și nu conștientizez foarte bine gustu’, poate merge și la mine un compoțel, ceva mai apetisant.
-Hai că nu-s așa rele… ok, o să-ncercăm și cu alte plante.
Și mi-a dat exact ce-i dăduse lu’ nevastă-mea, adică compoțel. Ajunge și la ea.
-Aș schimba fiolele. Hai să-ncercăm și cu altceva.
Și atenție puțin, la pătrățelele ei se recomandă fiole cu strugure, afine și lămâie. Adică io tot buruieni, ea a trecut la fructe. Cum ar veni paiu’ scurt tot io l-am tras, bine măcar că are gust de compot. Data viitoare presupun că ea trece pe tropicale, fructu’ dragonului pe pat de ananas, afumat cu citrice zemoase și mango, io sper măcar la niște fructe de pădure autohtone sau d-astea de grădină românești.
Apropo, pentru cei interesați, io mă duc la Natur House Ploiești, Io-te site AICI și facebook AICI. Doamna nutriționist chiar e simpatică și arată a ce se chinuie să scoață din tine. Nu ca doctorii ăia care sudează la țigări și-ți zice ție că astea te omoară. Următoarea cântăreală e peste o săptămână, știu că-ncep să scad mai greu, da’ poate mai reușesc două kiluțe. Vă zic, simt pătrățelele cum se vor la suprafață.