Un nou început – 20.06

Un nou început – 20.06

Un nou început - 20.06

Orice început are un sfârșit. Orice sfârșit aste urmat de un nou început. Bine, mai puțin ăla cu popă da’ dacă ne uităm prin curtea religiilor, inclusiv acel sfârșit are un început. N-avem nici o dovadă palpabilă-n acest sens și singurele hint-uri le avem de Paște și-n episodul ăla din Game of Thrones când se-ntoarce din morți Jon Snow.

Vă spuneam că m-am tot plimbat pe la ITM și nu că n-aveam ce face sau că m-a pocnit masochismu’, mi-am făcut un dosar de angajare. Exact, după mulți ani activați în sculărie, nici nu mai știu câți, m-a luat capu’ brusc, am zis gata,  nu mai merge așa, și mi-am dat un restart la carieră. Pur și simplu am vrut altceva. Mulți au zis că-s nebun, mulți n-au zis nimic da-s ferm convins că au gândit același lucru. Important e că persoanele care contează cel mai mult în viața mea mă susțin și chiar au lăudat curajul pe care l-am avut în acest demers și că la aproape 46 de ani mâine, poimâine, am făcut o schimbare de 180 de grade. Chiar dacă momentan pierd pe partea financiară, am considerat că sănătatea mea mentală afectată de stresul zilnic și implicarea mea desconsiderată de cei care trebuiau să o aprecieze, sunt factori mult mai importanți care au înclinat balanța în luarea acestei decizii.

Meloman de mic, de foarte mic, dacă mama îmi punea muzică putea să-și vadă de treabă liniștită, muzica a fost, este și-n mod cert va fi foarte importantă pentru mine. Inclusiv concertele pe care le organizez la Rock Cafe pentru mine-s pasiune pură, pro bono, o fac cu o mare plăcere și când toată lumea-i mulțumită, artiști, public și locație, asta mă-ncântă și-mi dă acel sentiment de satisfacție pe care nu-l pot descrie. Partea interesantă e că atunci când m-a luat capu’ brusc, aproape concomitent s-a ivit o mare oportunitate.

Rămas bun Cătulică de la sculărie, vă salută și se prezintă-n fața dumneavoastră Cătulică, viitorul membru al echipei tehnice&recuzită din cadrul Filarmonicii Paul Constantinescu – Ploiești. Special am precizat departamentul, toată lumea m-a întrebat la ce instrument cânt și nu e cazu’. În spatele artiștilor de pe scenă e o întreagă echipă dedicată, plină de omușori veseli și haioși, care pun umărul la reușita unui spectacol. Sunt foarte mândru că voi face parte din această echipă.

Știu că n-o să fie ușor. Sunt conștient de domeniul total opus față de cel în care am activat până acum, da’ mai știu că nu-s un tâmpit, că-nvăț repede și voi aduce un plus echipei din care voi face parte. E un domeniu care mă-ncântă, o să-nvăț tainele scenei, voi interacționa cu persoane de cultură, nu are cum să nu-mi placă.

Dragi colegi vechi să nu fiți supărați. Ați pierdut doar titulatura de „coleg”. Cea mai importantă e aia de prieten pe care nu v-o ia nimeni. Sunteți în inima și-n amintirile mele. Dragi colegi noi, sunt ferm convins că mă veți ajuta-n tranziția noului început și vă promit că vom lucra și ne vom distra împreună.

PS. Vineri mă-ntorceam spre casă din ultima zi a vechiului job. Aveam o cutie-n mână de dimensiuni medii, pe jumătate plină cu machetele mele, calendarul meu cu bufnițe și alte chestii personale. Mă uitam cât de puțin valorează material o viață lucrată în același loc. Și imediat mi-am adus aminte de-ntâmplări, de faze haioase, de peripeții cu foștii colegi și mi-am dat seama cât de bogat sunt și că astea contează cel mai mult.

O să revin cu articole în stilul meu cel obișnuit. Vă pupez și vă mulțumesc pentru timpul vostru pe acest blog.

Să aveți un început de săptămână fantastic. Pentru mine e prima zi a noului început.

Un nou început – 20.06

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: