Leacuri de mahmureală – 14.01
Primul leac vizibil și pe care nu-l bagi în seamă, adică e ca și inexistent, e inscripția de pe sticlele cu alcool, aia care te sfătuiește să lași dracu’ băutura sau dacă nu poți, măcar să bei cu măsură și responsabil. Și tu chiar bei cu măsură… că măsura-i mare, asta-i altă poveste. Mai e și bruma de conștiință pe care o ai, pot să o numesc leac efemer pentru că tu te duci la bar cu gându’ să bei un cocârț, maaaaxim doi. Bine, nu te crede nimeni, nici măcar tu nu te crezi și niciodată nu te-ncadrezi în parametrii, mai bagi ceva peste planu’ inițial da’ ești relativ responsabil și te oprești. Atunci apare un tâmpit cu „hai, dăm un shot?” și… game over. În funcție de ce combinații faci ajungi cu mahmureala și la două zile. Deci cum facem?
Umbla o legendă cum că leacu’ împotriva stării de ebrietate e uleiul. E pe dracu ghem. Prin liceu am băut cu un prieten o sticlă-ntreagă de ulei, apoi ne-am pus pe țuică și-n două ceasuri aveam limba plută. Uleiu’ ne-a ajutat când am vomitat tot, a mers ca uns. Undeva exista un sâmbure de adevăr. Ardeleanu-și bea pălinca pe un pat de slană halit în prealabil. Munteanu s-a gândit că merge cu ulei de floarea soarelui. Ei bine, nu merge.
Leacurile mediciniste
Cel mai bun și probat personal e pastila din deschidere. Adică pastilele că-s două. Când ai în program o bețivăneală și simți energia drăcească conform căreia o să faci combinații de alcooale până-n creierii dimineții, înainte cu juma’ de ceas bagă două aspirine. De făcut praf tot te faci, da’ a doua zi nu-ți vine să te arunci într-o prăpastie. La mine funcționează. Și dacă nici nu mixezi prea tare, adică bei maxim două tipuri de pileli, ești chiar foarte bine.
Un prieten are o rețetă și mai elaborată. Te duci la băută, te faci pilaf și la un moment dat te retragi ca elefantu’ care-și simte finalu’ aproape. Înainte de culcare tre’ să bagi într-un pahar cu apă o tabletă de Solpadeine efervescentă, un antinevralgic și o linguriță rasă de bicarbonat. Bei mâzga rezultată și mai dai pe gâți încă un pahar cu apă. Problema e că tre’ să mai poți să faci combinația de mai sus. Se poate bea și la trezire da’ stai pe tușă juma’ de zi.
Leacuri băbești
Băuta cu pauze publicitare. Bei un cocârț, jap tragi un pahar cu apă după el. Mai bei un cocârț, bagi iar un pahar cu apă. Tot te mucifici, da’ mai greu și cu șanse reale de supraviețuire a doua zi.
Ciorba de potroace-i mă-sa. Sau orice altă fiertură de bețiv. Dacă există zeamă de varză, există viață.
Leacurile acidulate
Io am observat că după un show cu mult alcool îmi face bine pepsicu’. Atenție, musai de la frigider. Moamă, mă trezesc mai secat ca Sahara, mă duc la frigider și rad juma’ de sticlă de pepsic rece. Sfârâie-n burtică nu jucărie. Dar îmi și rearanjează scufița și sistemu’ giroscopic.
Mai există și varianta aia cu cui pe cui se scoate da’ la un moment dat mahmureala vine cu o notă de plată dodoloață rău de tot. E doar așa… prelungește Doamne boala.
Pentru alte leacuri și sfaturi vă stau la dispoziție. Cu plăcere. Apropo, dacă mai știți d-astea să le ziceți că le testează fratilii vostru. AICI tot chestii cu alcooale.
O șaormă cu sos mult. Sau ceva la fel de grețos, ca mic dejun sau ce masă se nimerește sa vina prima.
Aaaaaa… nuș’ ce să zic… cred că aș da retur în secunda doi