Cum să-ți iei bătaie – 04.05
Să zicem că ai avut o copilărie fericită și n-ai fost bătut la timp, sau poate că ești masochist și te-ai săturat de biciul și cătușele nevestei din dotare, sau că ești în concediu, le-ai încercat pe toate alea extremele și chiar vrei să curgă sânge din nas. Ți-e dor de o bătaie și habar n-ai cum să faci cât să nu trebuiască să scuipi un polițist să se lase cu alte alea. Nici o problemă, te ajut io.
Începem cu frumosul oraș Ploiești că-i al meu. După ce te bețivănești prin toate cârciumile și vezi toate muzeele, bifezi și un concert la Filarmonica Paul Constantinescu, e musai să-ți iei un bilet la un meci Petrolul Ploiești cu nu contează cine. Musai biletul să fie în galerie nu la tribuna 1 că te faci de cacao, adică mai bine să te bată băieții ăia decât o băbuță de opt zeci de ani. Buuuun, ai ajuns la locu tău, începe meciu’ și te apuci să strigi cât te țin plămânii „Hai Steauaaaaa! Hai Steluțaaaaa! Nea’ Jiji rules!”. Vă spui, bătaia ta va fi televizată și o s-o simți tot restu’ vieții. Chiar e posibil să fie televizată pe bune, pe Digi.
Bătaie celtică. Să zicem că ești în concediu prin Scoția sau Irlanda și te mănâncă-n ass. Intră-n orice bar și cere un cocârț și o cola. În momentul ăsta doar trezești suspiciuni. Ai răbdare să captezi atenția la tot baru’ și când toată lumea-i pe fază, amestecă-le-ntre ele. Garantat n-o să-ți placă Scoția cum mi-a plăcut mie și o să vezi că scoțienii nu-s deloc zgârciți, o să-ți dea de nu poți duce.
Bătaie USA, made in Texas. Fază reală pățită de sor-mea. Noroc că-i fată că dacă era băiat probabil că era demult pe fundu’ râului Colorado. Voi știți cine-i George Strait? Nici o problemă, nici ea nu știa. Deci, repetăm faza de mai sus cu cârciuma numa’ că plasăm cârciuma undeva la țară prin mărețul stat Texas. Și te trezești vorbind cu voce tare spre urlătoare „Cine pana mea e Georgică Strait ăsta? Ce buricu pământului a făcut el?” cu mulți de f–k înainte și după nume. O să-ți iei o bătaie mai aprigă decât aia pe care ți-o luai dacă erai rudă cu Obama. Sor-mea n-a făcut așa. A intrat într-un restaurant care avea la intrare o plăcuță pe care scria „Dacă nu ești George Strait sau Dumnezeu, trebuie să te descalți la intrare” și a-ntrebat senină „da’ cine-i domnu’ că n-am auzit de el?”. Cred că bafta ei a fost confuzia localnicilor care au crezut că nu știe cine-i Dumnezeu, nu George Strait.
Ești în Brazilia și vrei bătaie. E simplu’, faci stânga sau dreapta de pe arterele principale și o să-ți iei bătaie fără nici o problemă și fără bătăi de cap… la figurat că la propriu o să ai multe. Atenție, posibil să nu se limiteze acțiunea doar la bătaie.
Ești în Rusia. Aici ai două variante, un fel de ruleta rusească. Zici „Puie Mutin!” și vezi ce se-ntâmplă. Dacă-ți face lumea cinste e perfect, înseamnă că ai dat peste ruși cu mințile la locu’ lor. Schimbi locația până-i găsești p-ăia duși cu bidonu’, n-ar trebui să fie foarte greu. Dacă nu și nu, te duci la primu’ milițian și-ncerci acolo cu orice frază-n engleză gen „s-a scumpit fasolea la Kaufland” că te arestează sigur și cică prin aresturile poliției ruse se cam mănâncă bătaie d-aia bună ca caviaru’.
În Franța e musai să te angajezi la jandarmerie. Cu tâmpitu’ ăsta de Macrou o să-ți iei bătaie sigur. O să ai și opțiuni pe unde s-o iei și de la cine. Vrei prin Normandia de la pescari sau poate bătaie boemă prin sudul Franței pe coasta de Azur de la sindicaliștii din turism. Da’ cică tot aia din Paris e mă-sa.
Pentru China și Coreea de Nord nu avem date suficiente… cică se mănâncă bătaie de calitate da’ nimeni nu recunoște, nici cei care o iau, nici cei care o dau.
Cu plăcere.