Easter fest 2024 – 05.05
În mod normal articolu’ ăsta s-a vrut o felicitare în care să vă urez toate cele de taină cu ocazia Sfintelor Paști. Da’ să-ncep acu’ cu „lumina sfântă să vă facă și să vă dreagă”, cu „fie ca bla, bla, bla,” cre’ că-mi dădeați cu „huo bă!” și știu că bătaia doare. Așa că las pe final urările de Easter 2024. Acu’ vă spui altceva tot legat de Easter.
Noi la Filarmonica Paul Constantinescu – Ploiești facem chestii. Facem cu drag și din inimă în limita posibilităților tehnice. Sigur că la concerte vrem ca solistu’ să apară de undeva din scenă, mascat de fum și lasere, că am pune instrumentiștii pe platforme suspendate, ce n-am face da’ nu ne ajută spațiu’, bugetele și tehnica. Și totuși facem chestii decente care-s apreciate de cine are ochi să vază și timp să ne calce pragul. De bani nu se pune problema că avem cele mai ieftine bilete din piață. Și asta-i valabilă pentru toate filarmonicile din țară, noi vrem da’ nu prea avem cu ce.
Să nu mă-nțelegeți greșit, dispunem de echipamente da’ întotdeauna-i loc de mai bine, de altele noi, de mai multe lumini pentru nebuniile de proiecte care ne trec prin căpăcele. Și să vă spui ce-mi trece mie prin căpăcică.
După multe evenimente petrecute-n perioada asta, tânjeam după un repaus care se-ntrezărea la orizont. Pe 1 Mai am avut concert și-l așteptam gătat să intrăm și noi în liberele de Easter 2024. Atunci a venit solicitarea. Catedrala din Ploiești are nevoie de scenă cu lumini, cu sunet, cu chestii. Cum n-ai cum să lași Ploieștii baltă, hai mobilizare și montaj. Și montam cu drag și spor. Atunci a venit revelația. Tre’ să găsesc un popă cu viziune și tupeu.
De Paște mergi la biserică, te-mbulzești cu băbuțele parohiei, n-auzi nimic pentru că totul e ori în biserică unde n-ai loc, ori afară cu sunet slab și calitate îndoielnică. Oricum ești cu foamea-n glandă pentru că-n mintea ta, chiar dacă te-ai batjocorit culinar juma’ de an și exact de-nviere o dai pe post, rezolvi ceva. Îți spun io, nu rezolvi nimic. Freci duda p-acolo total fără rost până la izbăvitoru’ „Veniiiiți de luaaaaați luminăăăăă!”. Zbang ți-ai mufat lumânarea la altă lumânare care vine dinspre biserică, ai lumină și o tai spre casă. Ai ajuns, ai mâncat, te culci, a doua zi o dai iar pe abuzuri și gata cu Paștele. Plictisitor, anost și la fel în fiecare an.
Chiar nimeni n-are o viziune șmecheră pe temă? Pe bune?! Atâta s-a putut? Nimeni nu se uită în pauza de la Super Bowl cu carnetu’ de notițe pregătit? N-aș schimba nimic din desfășurător pentru că n-ai cum, sunt chestii bisericești străvechi și nu facem d-astea, da’ adu-n scenă un punct culminant, un „wow” să te pomenească enoriașii la nivel mondial. Să vă spui cum văz io un Easter Fest. De un popă vizionar am nevoie și ceva sponsori.
Scena-n fața catedralei, nimic pretențios, o scenă normală fără fițe. De la ea, din fața ei, să plece-n mulțime un catwalk, o limbă de câțiva metri care să se ducă pân’ la jumătatea publicului. Când e gata cu lumina, o muzică gravă, niște reflectoare care până-n momentu’ ăla au luminat catedrala, acum coboară toate pe scenă și ușor, ușor pălesc până se sting total. Atunci să apară Lumina, reflectoarele se repoziționează spre public apoi urcă pe turla bisericii, popa ăla vizionar și cu cojones, aleargă pe acel catwalk cu palmele arzând. Enoriași întind mâinile cu lumânări și iau lumină. E simplu, mănuși speciale, niște creme ignifuge, sunt soluții tehnice pentru asta cu tot cu aviz ISU. Pentru siguranță-n capătu’ catwalk-ului punem doi pompieri îmbrăcați în iepurași sau îngerași, nu m-am hotărât încă.
Tot acu-s binevenite niște artificii șmechere. Ziceți voi că nu face Untoldu’ plici de invidie. S-ar strânge lumea ca la urs și toate televiziunile ar fi cu obiectivu’ pe locație. Uof… de ce nu-s io popă… Altă chestie relativ pe temă, AICI.
Paște fericit dragilor, să vă fie bine! Vă pupează fratilii dus cu bidonu’.