Card de bețiv – 10.01

Card avem toți. Ce ne diferențiază e contul și pachetul cu chestii legat de card.

Băncile scot tot felu’ de nume la pachetele de facilități. Cont albinuță, contu’ gospodar sau contu’ SOS vine factura dodoloață, fiecare-și negociază după cum îl duce bibilica și leafa. La mine a fost mai simplu, s-a implicat îngerașu’ păzitor și karma.

Sâmbătă dimineața am fost nominalizat la o nouă sesiune de cumpărături. Înainte de a pleca din vastele apartamente, fosta mea prietenă, actuala nevastă-mi spune:

-Să ai bani pe tine că io n-am, prin cont bate alizeu’ și dacă vrei de papa, umblă la visterie.

-Gata Boss, dacă-i ordin cu plăcere.

Mi-am zis, lasă că am pe card, n-o să umblu ca lăutarii cu cash-u’ pe frunte. Și am plecat la cumpărături. Ca de fiecare dată, io drifturi printre rafturi cu opriri doar la apă și suc, sunt la bax și simțeam nevoia să-mi mai fac ceva pentru bicepșii mei, ușor, ușor s-a umplut leo căruț și am plecat spre casa de marcat.

Aciulea stupoare, după ce am încărcat toată banda de chestii, hai să dau cu cardu’ fantă și surprize, surprize fără Andreea Marin, cardu’ nu mergea. Nu că nu-s fonduri, nu că blocat sau draci să-l ia, pur și simplu refuza tranzacția. Probabil că undeva prin serverele băncii, minionu’ care se ocupă de contul meu a făcut rapid o analiză a produselor, a văzut lapte, ouă, salam și pastă de dinți, fără un cocârț sau o bere rătăcită și a decretat că nu-s io și sigur m-a tâlhărit o gospodină.

Nasol de nasol, bani n-aveam suficienți, cu coada ochiului mi-am văzut nevasta cum scăpăra prin ochi ode cu trimitere la mamă. A scos ea cardu’, l-a stors bine și gata.

-Lasă bre, cre’ că nu le merge scula la oamenii ăștia, mergem la ziare.

La ziare mi-am luat tutun, ultimele două apariții Marvel, adică pe ultima că pe penultima o aveam deja și acum am două. Nici aici nu mi-a mers. A scos ea cardu’, l-a traumatizat iar și gata iar. Io deja pășeam atent să nu mă sparg că le are cu blestemele voodoo.

Ajung acasă, deschid laptopu’ și am văzut că banca picase cu totu’ pe parte informatică. Am încercat să sun, eu și toată România, și mi-am zis că n-are rost să mă umplu de draci inutil, văz io luni ce și cum.

Seara am plecat la cârciumă să sărbătoresc doi ioni. Ne-am pus pe papanași și metri de bere. La final le zic să-ncerc cardu’ să văz dacă merge. Normal, a mers ca uns. Tre’ să am o discuție cu ăștia la bancă, sigur io am pachetu’ bețiv, cu card activ doar în cârciumi sau în proximitatea lichidelor cu cifră octanică mare.

Dacă pe bon apare și ceva de pileală, pentru algoritmii bancari funcționează ca o parolă secretă și fac tranzacția posibilă. Asta e, atâta s-a putut.

Tot de la cumpărături AICI.