Bine că nu luăm noi deciziile – 27.05

Bine că avem cap, minte ce ne trebuie. Paradoxul Românicii: uimitor cum o țară cu o populație expertă-n politică, fotbal, medicină și mai nou la război, are politicienii cei mai proști, nici nu știu dacă mai are echipă națională de fotbal, spitalele sunt cu popi la promoție și bine că nu-i război, să ne ferească dumnezeus pentru că nu știu ce să zic. Am un prieten care a emis o ipoteză la care nu mă aliniez chiar 100% da’ cam are dreptate. Zicea că-n Românica nu-i mare problemă cu hoția, cu lenea sau oculta nașpa care ne ține pe loc, e pur și simplu prostie. La noi nu se poate pentru că pur și simplu nu putem. Io-s în acord cu el, numa’ că iau în considerare și procentul ăla cu hoție pe care-l văd destul de mare.

Stăteam și mă gândeam dacă orice inovație, demers sau chestie de hotărât pentru bunul mers al lucrurilor, pentru pacea mondială sau progresul omenirii ar depinde de Românica, probabil că și acum am alerga după mamuți, am face focul cu cremene și am face caca-n fundu’ curții. Bine, încă sunt zone în care se face caca-n fundu’ curții. Dar să privim partea bună a lucrurilor, nu aveam poluare la cote ridicate. Garantat nu treceam prin două războaie mondiale dacă trebuia semnătura pe cererea de invadare a Poloniei. Până se făceau studii de fezabilitate a invaziei, verificări la semnăturile soldaților pe fițele de protecția muncii, până draci pe varză, murea Hitler de bătrânețe și io-te cum mai apare un avantaj.

Spre exemplu, mă uit la filmări din Portul Constanța. Vă aduceți aminte că era o legendă urbană cum că ai dracu’ olandezi nu ne vor în Schengen pentru că le detronăm Portul Rotterdam. Și că tot d-acolo ni se pun nouă bețe-n roate la construcția de autostrăzi. Le detronăm un drac pe varză și d-aia nu le mai înfloresc la ăia lalelele că n-avem noi autostrăzi. Dacă faceți o comparație între cele două porturi, o să vedeți că e ca și cum compari Băneasa Mall cu buticul deschis la parter de bloc, într-o garsonieră confort trei. Dar și aici bifăm la categoria ecologie, a crescut vegetația pe calea ferată din port de poți filma un serial dodoloț post apocaliptic. Apropo, ca o paranteză, dacă dați click AICI, găsiți chestii despre portul Constanța. Mi-a atras atenția o frază, citez: în anul 2007, pe platforma portuară din Portul Constanța lucrau 20.000 de oameni, dintre care 5.000 ilegal, 16 ore pe zi. Cum au scos suma asta de 5000 de ilegaliști, au ținut ședință și „hai, mâna sus cei fără acte-n regulă”? Mda, dubios. Mă rog, alta-i problema apărută acum.

Scriam mai sus să ne ferească dumnezeus de război că suntem haliți. Da’ cum răzbelu’ e coleșica peste graniță și am auzit-o io pe maimuța aia de la televiziunea russian design, cu tupeu cât Putin, cum zicea că la tot NATO și la tot occidentu’ să le intre bine-n căpăcele că Rusia n-o să piardă războiu’, că la o adică, la două adici, o să apese pe botonașu’ ăla roșu și game over pe tot globu’. Cu alte cuvinte da’ tot te ia capu’ cu proasta asta. AICI ca să vă umpleți de draci. Asta cu ciuperca atomică nu-i nouă și autoritățile române au mobilizat factorii producători de pastile cu iod. Datele problemei sunt următoare, avem amenințarea, avem tratamentele, da’ cine le dă, pam, pam.

Asta-i maimuța, să știți cui umpleți frigideru’.

Cum nu poți să aliniezi toată România la coadă la pastilărie, inițial s-a vrut distribuirea prin medicii de familie. Numa’ că medicii de familie au spus simplu „nț, nu vrea mușchiu’ nostru”, deși io o vedeam ca o decizie ok. Bine, acum dacă stau să mă gândesc că am cunoscuți care habar n-au ce medic de familie au, sau dacă au ăla e de negăsit pe orice mijloc de comunicare, inclusiv la cabinet, probabil că măsura nu era chiar foarte nimerită. Da’ atunci cine să ne bage iod pe gât, popa? Ei bine, somitățile noastre mediciniste au lansat un pârț neuronal. Pastilele să fie distribuite de farmacii, că d-asta-s farmacii, adică au hapuri pe rafturi, dar atenție, numa’ pe bază de rețetă. Ghici cine tre’ să ne dea rețeta? Exact, medicul de familie, zece, stai jos. Adică tot românu’ e cu ridichea frecată-n afacerea asta. Se-mbulzește la medicul de familie, apoi se aia la coadă la farmacie și abia atunci poa’ să zică „Putine, fmm, dă cu bombeaua că sunt iodat și n-o să luminez în întuneric”.

D-asta zic, de fapt zice prietenul meu că la noi prostia-i mare și direct proporțională cu neputința. În loc să o lași la medicul de familie că oricum tre’ să treci p-acolo, salvezi niște copaci că nu mai faci rețete, poate doar un tabeluț în Excel, faci campanie pe tv cum că între zilele 1 și 3 din lună să vie ăia cu numele de familie care-ncepe cu A și B, între 4 și 6 ăia de la C până la D și tot așa. Momentan se discută care, cum, ce face. Sper să nu le trimită prin Poșta Română că-i expiră lu’ Putin focoasele. Of mamă, de ce nu m-ai făcut politician că-s plin de idei. Stați liniștiți, d-asta nu-ncepe un război atomic, se așteaptă aprobarea de la noi.