Amenda de Aur, merge la… 23.07

Doamnelor și domnilor, azi 23 iulie se-mplinesc cele 60 de zile cu executare pe care le-am executat ca un bărbat mândru și fără să scâncesc. Mă rog, m-am scâncit AICI da’ mai mult așeeeea, să vă spui și vouă cam ce calitate e ciunga pe care o am în păr. Și AICI cum am ajuns la 60 de zile pentru că inițial am avut 90 de zile, plus amenda, plus puncte pe carnet. Dar stați să vă spui cum era să-mi iau amendă și-n calitate de pieton. Acum stau și mă gândesc, în ultimii doi ani am fost amendat de toată lumea. Să bat în lemn, de la pompieri și DSP încă n-am avut ocazia și nici nu vreau. Sper să nu fac combustie spontană de la canicula asta și nici să n-am covizi la purtător.

Dimineața plec pe jos la munci. În primul rând că e răcoare. În rându’ doi că mersu’ pe jos face picioru’ frumos și-mi face bine la dietă, consum calorii. În rându’ trei e că prețul benzinei e pe Everest și o palmă mai sus. Și-n rându patru, pentru că voi v-ați prins și de fapt adevăratul motiv e că n-am carnet în pana mea. Concluzia e că-mi face bine. Ajung așa cu un tonus șmecher pe plantație. Plus că de când lucrez în centrul orașului, mă mai zgâiesc și io-n vitrine, mai văz noile gropi din asfalt, mai văz lumea, e chiar miștocuț. Când se mai domolește arșița spre toamnă-ncolo, o să mă și-ntorc pe jos. Și merg spre muncă așa ca un psihopat, cu zâmbet pe moacă și căscuțe-n urechi pentru fundalu’ sonor. Dar să nu uităm că-i totuși dimineață și n-am toți neuronii conectați. Nu, nu-ncurc drumu’ și nu mă pierd, da-l cam fac mecanic.

Ajung într-una din cele mai mari intersecții cu sens giratoriu din Ploiești. Aciulea e semafor. Da’ pentru trecerea de pe un trotuar pe altu’, adică trei buc. benzi pe sens și cale lungă de traversat, constructorul a decis să facă un scuar pentru popas. Mai îți tragi sufletu’, mai socializezi cu trecătorii, păcat că nu-i pe el un camping sau măcar o tonetă cu înghețată. Doamne ferește, v-am spus că-s la dietă, fără înghețată! Intersecția respectivă e exact lângă scama din buricu’ Ploieștilor, fix lângă primărie, în capu’ străzii pe care se vine de la poliție. Sunt ferm convins că există-n zonă și camere de supraveghere. Da! Există! AICI Trecerea de pietoni e aia din dreapta jos.

Și cum traversam io în pas săltat ca Scufița Roșie spre mă-sa mare, după trei sferturi de sensu’ de până-n scuar mi-a intrat semaforu-n perioada aia din lună și s-a făcut stop. Deja aveam viteză, băgasem a-5-a, mi-am zis că n-are rost să frânez și să accelerez puțin să ajung în viață pe celălalt trotuar, mai ales că nu-i chiar așa trafic la ora aia și-n condiții de vacanță de vară. Și mă claxonează unica mașină de la semafor.

Logic, era mașina de poliție. Cât ghinion să am să-mi iau și amenda în calitate de pieton? Ce puteau să-mi mai facă, să-mi suspende și buletinu’ nouă zeci de zile? Îmi luau calitate de ploieștean?

Am zâmbit tâmp, am făcut o plecăciune și nenea polițistu-mi face semn „Bă, nu vezi că-i roșu?”. Tot prin semne i-am zis „Ba da, roșu’ l-am văzut, pe voi nu v-am văzut că vă mănâncă-n chitanțiere să umblați brambura pe străzi la ore matinale. Hai stai frumos acolo cu amenda aia și hai să ne vedem de treabă că n-am luat salariu. Vă pup tandru pe insigne”. Și m-am tirat ca la două zeci de ani când conduceam o gagică acasă la oră târzie din noapte și ieșea ta-su cu reclamația contondentă sub formă de ciomag. Am mai stat stresat cinci zeci, o sută de metri până au plecat nenea polițiștii și m-am lămurit c-am scăpat de amendă de data asta. Apropo, am înțeles că amenda în calitate de pieton daltonist și aiurit e pe la 500 de leuți. Chiar că eram cel mai prost din curtea școlii dacă mi-o luam și ca infanterist.

Lumeeeeeeee, am carnet!