Eliberat condiționat – 24.07
Pentru că am fost cuminte, am învățat, am dat examen pe care l-am luat șef de promoție și am păpat tot din farfuria de dietă, tanti Poli a hotărât să-mi dea liber la condus. Sâmbătă dimineață la ora zero eram liber să-mi reiau simbioza cu Sherman Dustărelu da’ aveam două probleme. Prima era că mă aflam în cârciumă și Sherman era acasă-n parcare și a doua, permisu’ meu era la poliție. Apropo, dragă tanti Poli să-ți de Dumnezeus sănătate că ai program și-n weekend.
Sâmbătă dimineață rău de tot după ce m-am culcat și până m-am trezit tot sâmbătă dimineață mai puțin rău de tot, am visat ceva. Nu că așa am făcut, am visat, da? Se făcea că m-am trezit și m-am dus s-o instalez pe fosta mea prietenă, actuala nevastă, cu coliva la biserică pe motiv de pomană. Io am continuat alergarea la poliție să-mi ridic carnetu’. Și totul a decurs normal și fără incidente. Mă rog, în vis pierdusem dovada, țidula aia pe care am mai folosit-o câteva zile până să ajung infanterist. Și tot în vis a trebuit să completez o declarație pe proprie răspundere că da, n-o mai găsesc de aiurit ce sunt.
După vis m-am trezit cu o dilemă-n căpăcică. Dacă în timp ce mă deplasam liber ca pasărea cerului pe străzile patriei, să zicem că mă oprea un echipaj de poliție să mă caute la chestii. Și io n-aveam cel mai important document la mine pentru că era la ei. Întrebarea care se pune e următoarea, îmi dădea amendă sau doar un avertisment? Adică…
-Bună ziua, agent Tanana, permisul vă rog.
-Bună ziua, nu-l am.
-Nasol, stați să vă verifichez.
Pauză pentru aplauze și crescut tensiunea povestirii.
-E ok, aveți permis și e valabil da’ nu-l aveți la dvs. Pot să vă dau avertisment da’ mă enervează aerul de libertate și sclipirea din ochișor pe care o aveți, așa că vă dau amendă.
-Da? Pe bune? Și cum anume-mi dați amendă pentru un document care se află deja-n posesia dvs. Nu chiar a dvs ca organ singuratic pe străzi, a instituției a cărui organ sunteți. E deja la dvs, acu’ mă duc să-l iau. Deci e la dvs. Dacă mă opriți după ce-l iau și nu-l am la mine, e ok, mă puteți amenda. Da’ o să-l iau, deci o să-l am, deci despre ce amendă vorbim?
Bine că m-am trezit și am constatat că a fost doar un vis și rămâne doar dilema și libertatea mea sub observație. Sunt ca eliberații pe bună purtare sau cauțiune. Dacă timp de un an mă prinde Tanti Poli cu tâmpenii pe șosele, o să-mi mai iau și alea 30 de zile anulate. Numele meu de scenă rutieră o să fie Șoferescu Modelovici.
Bonus: Liber, liber da’ de cumpărături nu scapi
Dat fiind că aseară m-am culcat azi dimineață, apoi trezit că că popa nu știe să pună slujbele-n weekend după 12 încolo, eram cam rupt un picolo. Și bineînțeles că am fost nominalizat la cumpărături. Acu’ o săptămână, poate două, mi-am mai luat niște pantaloni că cei vechi stau pe mine ca pe gard. E alt mod de a spune că-s tras prin inel. Pantalonii au chestia aia de siguranță împotriva furăcioșilor și pe mine nu m-a dus mintea s-o tai. La casa de marcat a-nceput să facă spume sistemu’ de alarmare și am atras privirea vânzătoarei. Cu ochi de căprioară i-am spus, „vă rog frumos, nu mă trimiteți acasă-n chiloți”. Era tanti de la pază cu ochiu’ pe mine ca pe butelie da’ s-a râs toată lumea când am început să mă pitul după un stâlp pe mod dabălousevănstail.