Femeia: de la agonie la extaz – 05.05

Femeia e suavă, femeia e iubitoare, femeia te drăgălește și te protejează, da’ să dea dracu’ să iasă depravata din ea că ai pus-o… în sensul rău al cuvântului. Gagici, stați și nu dați cu pietre, e doar o povestire.

Vă ziceam că la mine-n casă televizoru’ merge ca televizoru’, adică nu-l bagă-n seamă nimeni dar tre’ să-l auzim. Se deschide pe ProTV și așa zace toată ziua, e băgat în seamă dimineața puțin când îmi ciufulește Neti Sandu karma și seara la principalele știri ale zilei. În rest, consumă curent și atât. Aseară mă uitam la un film pe calculator și cumva privirea s-a dus peste ecran, direct în televizor. Pe toată lățimea lui cu leduri HD, se lăfăia un cur sexy în mărime naturală. Mă ce mama dracu’, cât e ceasu’ de au început ăștia cu pornoșagurile? Nu, nimic pe tema PornHub, era o emisiune reality show. Și cineva, nu știu cine, ne deturnase televizoru’ pe Antena 1. La mine nu rulează programele anteniste doar dacă-s emisiuni culinare

Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, sau pentru cei care nu și-au plătit cablu, sau care n-au deloc televizor, e o emisiune cu cururi sexy care se numește Insula Iubirii. Niște ei cu niște ele, cuplați adică, se duc pe o insulă șmecheră paradis pentru diving, și îi separă ăia în două tabere, fetele cu fetele, băieții cu băieții. La fete le bagă niște cipăndei d-ăia de se pupă pe bicepși în oglindă, la băieți o gașcă de bunăciuni… mă rog, mai sunt și rateuri. Noile găști formate, adică fetele băieților cu cipăndeii și băieții fetelor cu bunăciunile, tre’ să locuiască împreună și probabil că toată lumea așteaptă picanterii nocturne, înșelări sub camera de filmat și probabil porcăială ca la ușa cortului. Acu’ doar întreb și io, femeia care e adusă acolo să-l amețească pe concurent și vezi Doamne să-i demonstreze lu’ nevastă-sa/prietenă ce podoabă are la ușă, nu-i cu iz de prostituție? Că presupun, de fapt nu presupun, sunt ferm convins că-i și plătită pentru asta. Mă rog, era doar o curiozitate de babă.

Să revin la curu’ ăla sexy de pe ecran. Când mi-a apărut mie-n raza vizuală, era un fel de prezentare, un fel de femeia numărul 3 are d-alea, d-alălalte și un master în chimie, de parcă mai conta. După prezentarea tuturor, apropo, așa m-am prins că emisiunea-i la-nceput, a venit momentul despărțirii. Bă ce pupăturile dreacu’, ce lacrimi de crocodil, ce „ai grijă, să nu mă înșeli, să nu mă părăsești că mă omori Gicule”, erau nevestele/prietenele termenate total, suspinau ca garofițele că le pleacă feții frumoși cu divorțurile alea ambulante. Ei mai reținuți, se uitau la siliconații musculari ăia da’ fără prea multe exteriorizări. Deci a venit vremea, pupături, declarații de castitate, hai pa și fiecare pe insula mă-sii. Și acu-ncepe circoteca.

Insula bărbatului

Ei cu ele la o masă

-Și… cum te cheamă?

-Gigi, da’ pentru prieteni sunt simplu, Gigi. Poți să-mi spui, tu.

-Și cu ce te ocupi Gigi?

-Sunt pufulețar șef la o pufulețărie internațională cu sedii în Mizil și Monaco, tu?

-Io la gestiunea țeavă… adică la bară. Bine, am terminat și științe socio-politice asiatice, secția diplomația rusească… da’ nu știu de ce nu mă-ntreabă nimeni…

Cam asta se-ntâmpla pe insula mă-sii lor, a băieților. Meanwhile pe insula fetelor…

Femeia nu se joacă!

Mândrele, probabil din suferință, au început să flambeze shot-uri. De la shot-uri au început să joace sticluța că tot se terminase una care zăcea goală și proastă pe masă. Știți sticluța? Jocu’ ăla pe care-l jucam când eram mici în speranța că pupăm și noi ceva. Învârți de ea și ăla la care se oprește zona cu dop, trebuia să se pupe cu aia de pe partea opusă, aia tratată cu curu’ de către sticlă. Și au început fetilii ușor cu pupici pe obraz, apoi pe gâți, până când le-am văzut pe două într-un săruteo-endoscopico-reglaj de amigdale. Da, ați văzut bine, între ele. D-aciulea s-a lăsat cu pupături pe craci și semne bune emisiunea are, până se termină o să vedem niște gang bang-uri de o să crape Cicciolina de invidie. Au mai ras ele o sticlă de cocârț și s-au pus de dans pe mese, tot din suferință după jumătățile lor. Era una la un moment dat, stâtea așa de cu picioarele despărțite și într-o semi genuflexiune, ziceai că vrea să facă pipi din picioare, și dădea din plete de am crezut că ascultă Sepultura. Fata făcea urât de tot la băutură. Vă zic, dezmăț total de am crezut că mi-a trecut demult ora de culcare.

Și toate astea la foarte puțin timp de la despărțirea de iubi. Bă, nu se face așeeea…

Apropo, tipesa aia posedată de un demon chitarist la o formație de death metal, înainte de despărțire îi picase pe iubi că de ce a ales-o din grămada de bunăciuni, tocmai p-aia pe care o cheamă Bianca. Că tot Bianca o chema și pe fosta iubi a lu’ iubi ei. Declarația a lui a fost „da’ nu știam că o cheamă Bianca”. Normal, când au început alea să-ți etaleze nurii, băieții au uitat cum îi cheamă și pe ei. Vă anunț când se-ntâmplă chestii. Vă zic, m-am dus la nani rușinat și cu gându’ la insula aia… plină cu locuri de diving. AICI altă chestie fără nici o legătură cu subiectu’.