Tratat de bețivălonogie în etape cronologice – 06.02

 

În urma studierii atente și a multor ore de implicare activă, am schițat etapele comportamentalo-fizice-psihice ale clientului de cârciuma, de la descălecat și până la părăsirea incintei. Pe scurt am studiat bețivu’.
Dat fiind ca și eu mă aflam într-o etapă… de început… dar eram acolo, a ieșit o mirifică disertație pe temă.  Avem așa:

Etapa 1 – când nu-l poți cataloga bețiv da’ are potențial

1: a) zen-ist, omu’ e venit d-acasă, cu karma, zen-u’ și feng shui-u’ nealterate, a avut o zi bună și vrea să o termine perfect la o băutură asezonată cu o vorbă pe teme multiple de discuție, de la studiul quasarilor până la ciorba a la grec. Fără politică…  Zen-istu’ este ușor de recunoscut prin zâmbetul larg și sociabilitatea debordantă. Nimic nu-l scoate din bula optimistă și din această cauză poate sa devina enervant pe principiu’ „al dracu’ ăsta, are capra sănătoasă”.

1: b) nervosu’ sau iritabilu’, opusul zen-istului, subiectul e supărat pe viață, a avut o zi de cacao și vede în bericioaică ultima soluție de pitire a dracilor vizibili cu ochiu’ liber. El e supărat de la semaforul care ține prea mult, până la Johannis, Putin sau femeia de serviciu, de la jigodia aia de corona virus și până la Neti Sandu că i-a ciufulit horoscopu’. Îl recunoști repede, trântește ușa și sigur după salutu’ în doi peri trântește și o înjurătură de mama cuiva… nu știm a cui și e bine sa nu-ntrebi.

Etapa 2: homo ante pilitus – bețivu’ din el prinde contur

Se aplică la toate categoriile de consumatori, apare de la paharul 2 spre 3, depinde de subiect (cam pe la paharul 3 mă aflam eu când am debitat zăpăceala asta), vine din latinescu homo, care nu are nici o legătură cu homosexualii, nu că am avea ceva împotriva, da’ vă subliniez cuvântul „ante”, adică „înainte de”,” în fața lu’ „, și „pilitus” din românescul pilit cu funcție de adjectiv. Faza 2 se depistează repede prin licăriciu’ din ochi și limbariţa posesorului. În această fază practic se deschid orizonturi noi și secretele lumii încep sa iasă din ceață. Nu total, da’ e un început.

Etapa 3: homo pilitus… stare cu număr necunoscut de pahare, bețiv cu acte-n regulă

Ca cercetător am ajuns în această fază dar nu pot garanta corectitudinea rezultatelor din motive… obiective. Sunt subiecți care trec foarte repede în etapa 3 şi subiecţi cu o rezistenţă crescută care petrec mai multe pahare în starea 2. În starea 3 subiectul are potenţiometrul defect, se aude lejer din orice colţ al cârciumii în condiţiile în care el sta la bar sau la cinci Km. depărtare de scăriţa, ciocănelu’ și nicovala ta.  Râde cu toţi dinții, cu sternocleidomastoidianu’, din toți rărunchii… cu toată fiinţa. Pentru el Universul nu mai are secrete, le știe pe toate, a participat la facerea lumii, le înflorește pe toate şi să te ferească sfântu’ să mai fie în zonă un „pilitus” că se naște o nebunie de discuție în contradictoriu pe pat de alcool și îi bagă p-amândoi în etapa 4.

Etapa 4: Mucifer… cunoscut și sub numele de „crăpat” sau „beat mort”

În unele regiuni se mai întâlnește cu apelativul „floricică” și reprezintă o stare de drept fizică. Nu dăm nume da’ mă gândesc la Vaslui, zona rurală… de fapt este valabil în toată țara. Pe subiectul din etapa 4 îl înţelegi greu spre deloc. Vorbește în sanscrita veche, sistemul giroscopic îi este foarte afectat, privire tulbure si dezorientată, e bine să nu te bagi în discuții existențiale cu el că te complici inutil și oricum n-ai dreptate, ai trăit sub o piatră și ești vai steaua ta. Din proprie experiență vă spun că în weekend, de pe la orele 01 din noapte cam toți clienții sunt pe la etapa 4.

Etapa 5: Mortua est

Subiectul din starea 5 aproape că nu-l vezi, este cel mai liniştit, ori doarme sub masă ori e cu capu’ pe bar. Nu supară pe nimeni, poate doar din când în când te mai împiedici de el. D-acu’ el circulă numai cu taxiu’ care este chemat în prealabil de prietenii aflați în primele patru etape. Tot aceștia fac și demersul de mutare a subiectului din cârciuma, pe bancheta din spate a mașinii. Se mai recunoaște și prin tatuajele temporare de pe faţă făcute cu markeru’ în diverse desene cu tentă sexuală masculină, știţi ce zic, sau dacă are noroc scapă cu o sprânceană rasă, un retuş cu ruj… d-astea mai cuminți.

Subiectul este încă în dezbatere publică, primesc idei, critici sau eventuale completări… că vorba aia, E UN SUBIECT VAST.
Oricum, pentru experimente și teste de anduranţă, mereu va exista pentru voi o cârciumă disponibilă pe post de laborator și o sa fiţi uimiţi de câţi „cercetatori” gasiţi în ea.

Pentru alte disertații tembele click aici.

Tratat de beţivălonogie în etape cronologice – 06.02