Microuniversul scării de bloc – 29.05

Din 2001 mi-am luat apartament. Și până atunci tot în apartament de bloc am stat. Sunt produsul erei comuniste când se dărâmau cartiere-ntregi de case și se construiau blocuri. Aproape toate scările de bloc au un tipar comun, găsești elemente comune între ele în proporție de 50%-60% și până la 100% sunt particularități.

Fiecare scară are bețivu’ ei, acu’ de când cu pandelica deja vorbim la plural. Există moșu/baba de la parter sau etajul 1, apropo, eu stau la 1 să nu mă mai complic la bătrânețe cu schimb de apartamente. Avem recalcitrantul scării, acel Gică Contra care nu participă la ședințele de asociație da’ contestă măsurile cu proxima ocazie. Mai avem scandalurile pe locurile limitate de parcare, bârfitoarea scării pe care am pus-o de genu’ feminin pentru că-n 99% din cazuri e femeie.

Să nu uit variabila necunoscută de „care dracu’ burghelește pereții la ora asta”, personaj necunoscut, mai mult o caracteristică a fiecărui locatar care are momente în timp și spațiu când transformă-n Manole pe la orele 9 din seară… betona-ți-aș pe Ana la parter sub avizieru’ cu întreținerea! Mai avem dracii scării, copii hrăniți cu uraniu îmbunătățit, adevărate arme psihologice, pe disperata de curățenie care are aspiratorul cel mai zgomotos cu duză fără păr de scrijelește parchetul, gresia și creierii tăi, restantul/restanții la-ntreținere și fantoma pe care n-o cunoști, n-o vezi da’ are lumina aprinsă-n bucătărie.

E și manelistu’ scării pe care-l doare inima, sufletu’ sau e pe „barosăneală”-n funcție de versuri și interpret, pe rock-eru’ scării… muahahahaha, în general băiat bun, deșteptuț și cu gusturi muzicale alese … muahahahaha … și am cam acoperit generalitățile întâlnite pe marea majoritate a scărilor de bloc. D-aci încolo sunt particularități, un vecin toboșar, un atelier de vulcanizare la etajul doi sau cultură de cannabis la patru. P-astea nu le găsești la toate asociațiile de proprietari.

TOT CE URMEAZĂ ESTE REALITATE PURĂ, NU EXISTĂ ÎNFLORITURI ȘI SE POATE VERIFICA. La mine pe scară sunt două zeci de apartamente. În trei din ele se desfășoară afaceri. Am o farmacie la parter, mare avantaj vă spun cu mâna pe inimă, pupă tata pe ele de vecine. Marmedi . Opusul men-ilor in black din seria de filme, lady in white sunt vecinele mele care rezolvă probleme medicale și mă ajută de fiecare dată când mă duc cu „au buba!!!”. Niște îngerașe. Tot la parter mai e o firmă cu chestii de mecanică fină, habar n-am ce-s alea și la ce folosesc, pe la doi e un cabinet de manichiură, tot la parter e un apartament social al primăriei. Ce să zic, e un întreg planiglob redus și „personificat” la o scară de bloc cu patru etaje.

Dar istoria e și mai spumoasă. Parterul blocului, un apartament anume, s-a metamorfozat pe parcursul timpului în diverse locații cu destinații diverse și trăsnite. Apartamentul a fost achiziționat de un nene care lucrează prin Italia. Primul chiriaș a fost o firmă care încărca cartușe de imprimantă. Băieți tineri, cu priviri habarniste și aroganță de Wall Street, mai mult au pierdut bani și au distrus ecosistemul din spatele blocului. Tot tușul lichid și ăla întărit ajuns la stadiu de praf era aruncat pe vegetația din grădina blocului de ziceai că ești în Mordor. Totul era negru și sinistru.

După ăștia apartamentul a fost închiriat de …pam, pam, paaaaam… PIN, Partidul Inițiativa Națională, ăla a lu’ Gușă & Lavinia Șandru, filiala Prahova… sau Ploiești, n-am înțeles foarte bine. Când o puneau de ședință se bloca toată strada de mașini. Au venit căpeteniile partidului, televiziuni, interviuri, chestii socoteli, ne simțeam VIP-uri când ne-ntindeam chiloții pe sârmă. Mulți pui n-au făcut nici prin zonă și nici prin sondaje.

Au venit, au văzut ș-au plecat lăsând locul vacant până când a fost închiriat de un salon de masaj… cu finalizare. Cei mai buni locatari & locatare ever! Întreținere plătită la timp, program de la 9 la 16.00, geamuri acoperite, liniște și discreție totale, plus că nea’ patronu’, un țigan de dat exemplu cu mult bun simț și titrat, n-avea nevoie de scandal sau publicitate negativă pe la poliție și nu ieșea din regulamentele asociației. Ba chiar se oferise să plătească curentul pe scară, pe tanti de la curățenie și salariul administratorului. Exact când vroiam să-l interceptez cu doi vecini și să-l întrebăm dacă ne face discount de scară la „masaj” s-a trezit o tanti, culmea, de la scara vecină, să pună întrebări și să facă valuri. Omu’ și-a strâns tărăbuța și a schimbat locația. Mare pierdere pentru noi.

Așteptăm cu nerăbdare un contract cu NASA că poate vrea să lanseze rachete de pe bloc, grădină zoologică avem la subsol și parc auto-n jurul blocului.

Eu mă-ncadrez la rock-eru’ scării, la viitor moșu’ de la 1, cu mașina de găurit doar la ore acceptabile și uneori Gică Contra, da’ numa’ când e cazu’. AICI despre altă asociație de locatari.